Judecătorii Curţii de Apel s-au pronunţat, în primă instanţă, într-un dosar de corupţie care a făcut valuri în urmă cu trei ani, atunci când procurorii DNA Ploieşti îi trimiteau în judecată pe prefectul în funcţie la acea vreme al judeţului Buzău, Maria Buleandră, pe fostul prefect al aceluiaşi judeţ Paul Beganu, alături de un judecător, un avocat, funcţionari din instituţii publice, angajaţi ai Romsilva şi oameni de afaceri.

Acuzaţiile aduse la acea vreme erau că 12 persoane, inclusiv înalţii funcţionari ai statului, au pus la punct un grup infracţional organziat care, folosind tot felul de ilegalităţi, a făcut posibilă retrocedarea ilegală a peste 5000 de hectare de pădure în judeţul Buzău.

După trei ani de proces, magistraţii i-au găsit vinovaţi pe toţi cei 12 inculpaţi trimişi în jduecată, iar dintre aceştia doar unul a primit o sentinţă cu suspendare. Pentru ceilalţi 11 inculpaţi, pedepsele sunt cu executare şi merg până la 10 ani şi 8 luni de închisoare.

Astfel, fostul prefect al judeţulii Buzău Maria Buleandră, care era în funcţie în anul 2015, la momentul la care a fost trimis dosarul în instanţă, a fost condamnată la de 5 ani şi 6 luni de închisoare şi interzicerea exercitării unir drepturilor pentru infracţunea de instigare la abuz in serviciu. Fapta a fost comisă în anul 2010, pe vremea când Buleandră era şef la controlul legalităţii în prefectură.

Celălalt fost prefect de Buzău condmanat în dosar, Paul Beganu, a primit o pedeapsă de 9 ani şi 8 luni de închisoare şi interzicerea exercitării unor drepturi, fiind găsit vinovat de infracţiuni de  instigare la dare de mită, luare de mită, instigare la fals intelectual, fals intelectual, abuz in serviciu, spălare de bani. Beganu a fost prefect de Buzău în perioada 2009-2012 şi era în funcţie la momentul retrocedării.

Cea mai mare pedeapsă, de 10 ani şi 8 luni de detenţie, a primit-o omul de afaceri Gheorghe Ceteraş, găsit vinovat pentru dare de mită, cumpărare de influenţă şi  constituirea unui grup infracţional organizat. Ceteraş a fost, după cum spun procurorii, cel de la care a pornit întreaga „afacere” privid retrocedarea ilegală a celor 5.134 de hectare de pădure.  Procurorii spun că el a dat un milion de euro unui angajat al Romsilva care a promis că va interveni pe lângă prefect şi pe lângă alţi funcţonari pentru a face posibilă retrocedarea. Ancheatatorii mai susţin şi că Ceteraş a mai dat un milion de euro fostului prefect Beganu, pentru ca acesta să urgenteze eliberarea titlului de proprietate pe baza unor acte false.

Din momentul la care a fost pusă la cale afacerea, în eliberarea documentelor de proprietate şi în punerea în posesie au fost implicaţi avocatul Mihail Cosmin Vasile, de la Baroul Buzău, care a fost condamnat la cinci ani de detenţie pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, judecătorul Toader Neculae, de la Judecătoria Pătârlagele, care a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni închisoare şi intezicerea exercitării unor drepturi pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dar şi un fost inginer silvic, un consilier juridic de la Prefectura Buzău, secretara primriei din comuna Gura Teghii şi oameni de afaceri implicaţi în retrocedare.

Pe lângă latura penală, judecătorii au admis şi acţiunea civilă formulată de statul român şi de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. Astfel, statul român, care s-a constituit parte civilă prin Ministerul de Finanţe, are de primit, conform sentinţei în primă instanţă, 21.740.241 euro echivalent în lei la cursul Băncii Naţionale a Românie de la cinci dintre inculpaţi, în solidar cu societatea comercială care a beneficiat în final de retrocedarea ilegală a miilor de hectare de pădure. Totodată, sentinţa îi obligă pe inculpaţi să achite peste 5 milioane de lei către Romsilva, care, de asemenea, s-a constituit parte civilă în dosar.

Nu în ultimul rând, instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unor sume care pentru românul de rînd par ameţitoare. În total, s-a dispus confiscarea sumelor totale de 4.621.000 de euro şi 1.690.240 lei de la unii dintre cei condamnaţi în acest dosar. Valoarea nu acoperă însă nici un sfert din prejudiciul cauzat, conform sentinţei de fond.

Decizia de condamnare nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile.

Citește și: REPORTAJ/Politică la piață, în ziua moțiunii. Românii știu ce se întâmplă, dar nu mai au încredere. “Ne-am săturat de promisiuni” – VIDEO

 
 

Urmărește-ne pe Google News