ComenteazăVictimele de 10-13 ani ajungeau să fie considerate vinovate ”că se îmbracă provocator”.
Pornind de la aceste articole, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, la 25 mai, sesizarea Inspecţiei Judiciare, care va controla modul în care sunt investigate şi soluţionate dosarele de agresiune sexuală cu victime minori, din februarie 2014 la zi.
Primul caz: tatăl de 49 de ani recunoaște faptele, iar judecătoarea îi dă cu suspendare
Am început seria de investigaţii relatând trauma unei fete de 13 ani, agresată sexual atât ea, cât și prietena ei, de tatăl în vârstă de 49 de ani.
La multe scene de abuz era martoră şi sora mai mică a victimei, în vârstă de 3 ani!
Deşi agresorul însuși și-a recunoscut ”în totalitate faptele” o judecătoare l-a condamnat pe bărbat la pedeapsa de 3 ani cu suspendare, închisoarea fiind înlocuită cu 120 de zile muncă în folosul comunității!
Am publicat numele magistraților
Lărgind cadrul discuției, Libertatea a descoperit 77 de cazuri asemănătoare, înregistrate în perioada 2016-2018, în care abuzatorii sexuali, chiar și violatori, au fost tratați cu clemență și pedepsiți fără executare!
O statistică înfiorătoare care, până azi, părea că nu-i preocupă deloc pe șefii Justiției. Ministru era, pe atunci, Tudorel Toader.
În toate cazurile în care agresorii sexuali ai copiilor au scăpat nepedepsiţi, am protejat identitatea victimelor, dar am făcut publice numelor magistraţilor.
Pentru că avem convingerea că în toate dosarele, dar mai ales atunci când victimele sunt copii, magistraţii ar trebui să-şi asume, public, deciziile.
Dosarul fetiţei de 11 ani care ”a consimţit” sexul
Libertatea a continuat seria dezvăluirilor despre abuzatorii de copii, iar în luna februarie a acestui an a publicat cazul cutremurător al unei fetiţe de 11 ani care a fost violată repetat de şase bărbaţi.
Cinci dintre agresorii sexuali erau adolescenţi, iar cel care i-a instigat, Jurj Viorel, avea 52 de ani. Calvarul fetiţei a durat mai mult de jumătate de an.
Bărbatul de 52 de ani a susţinut că ”fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar”, iar cinci procurori şi patru judecători i-au dat dreptate: au decis că un copil de clasa a IV-a are discernământ şi poate consimţi să facă sex cu un bărbat care îi putea fi bunic.
În 2009, Jurj a fost trimis în judecată nu pentru viol, ci pentru act sexual cu un minor, şi a fost condamnat la 3 ani de închisoare. Ceilalţi cinci agresori au primit doar o amendă simbolică, de 250 de lei sau 100 de lei.
Cum a făcut CEDO dreptatea victimei
Familia victimei a mers la CEDO care a decis că justiţia din România are o mare problemă, atât timp cât instanțele nu pot face diferenţa între viol şi act sexual cu un minor.
În baza deciziei CEDO, cazul a fost redeschis, iar la 13 februarie anul acesta, Jurj Viorel a fost condamnat pentru viol, la 5 ani de închisoare. A făcut apel, iar acum dosarul este la Curtea de Apel Alba Iulia, unde primul termen va fi miercuri, 3 iunie.
Inspecţia Judiciară va controla toate dosarele din ultimii 6 ani
Pornind de la campania de dezvăluiri a ziarului Libertatea, Comisia Resurse umane şi Organizare din CSM a luat luni, 25 mai, o decizie extrem de importantă.
Iar articolul ”Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani” publicat în februarie 2020 de Libertatea stă la baza lucrării cu nr. 2/226/226 a comisiei CSM, alături de referatul Parchetului General 322/11-7/2020 – ”obiectivele Ministerului public în perioada 2015-2018 în legătură cu infracţiunile de viol, prev. de art 218 Cod penal şi actul sexual cu un minor, prev. de art.220 Cod Penal”.
Comisia de organizare a CSM a decis, cu majoritate de voturi, sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării unui control tematic la instanţe şi parchete referitor la modul de investigare şi soluţionare a cauzelor privind infracţiuni la viaţa sexuală cu victime minore (viol, act sexual cu un minor), aflate pe rolul acestora în perioada 1.02.2014 la zi.
CSM a decis că va fi verificată practica instanţelor şi parchetelor referitoare la:
● aprecierea consimţământului ca fiind valabil sau nevalabil prin raportare la vârsta victimei;
● standardele de probaţiune care conduc la dispunerea unei soluţii de trimitere în judecată sau de tragere la răspundere penală ori, dimpotrivă, de netrimitere în judecată sau de achitare în aceste cauze.
CSM a ținut să verifice el, și nu altcineva, aceste dosare
Decizia de verificare, din 2014 şi până acum, a tuturor dosarelor de agresiuni sexuale cu victime copii e una extrem de importantă, mai ales că au existat voci în comisia CSM care au cerut ca acest control să se facă doar pentru cauzele înregistrate în ultimii 3 ani.
O altă opinie minoritară a fost ca Parchetul General, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel să fie sesizate, pentru a efectua o analiză a practicii neunitare. Analiza urma să fie înaintată CSM, pentru a fi apoi dezbătută în cadrul comisiei de specialitate.
Dar ideea unei analize la un nivel inferior n-a fost susţinută de ceilalţi membri ai CSM, care a decis ca analiza să fie făcută la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cel care este ”garant al independenţei justiţiei” și unic reprezentant al autorităţii judecătoreşti.
Din comisia Resurse umane şi Organizare a CSM, coordonată de judecătoarea Mariana Ghena, fac parte 13 membri ai CSM: judecătorii Nicoleta Ţînţ, Simona Marcu, Lia Savonea, Annamaria Chiş, Evelina-Mirela Oprina, Gabriela Baltag, Mihai Bălan, Mihai-Bogdan Mateescu şi procurorii Cristian Ban, Codruț Olaru, Florin Deac, Nicolae-Andrei Solomon şi Tatiana Toader.