2 comentariiEmmanuel Macron a sperat că proiectul său de creștere a vârstei de pensionare îi va consolida moștenirea de președinte reformist, care a transformat economia Franței. În schimb, politicianul s-a trezit ținta furiei francezilor, puternic contestat atât în parlament, cât și pe străzile marilor orașe.
Mișcarea care a escaladat nemulțumirea populară a fost decizia de a forța adoptarea proiectului de lege privind reforma pensiilor fără ca acesta să fie supus la vot în camera inferioară a parlamentului.
Invocând articolul 49:3 din Constituție, guvernul lui Macron s-a expus la o moțiune de cenzură și la furia protestatarilor, care consideră prevederea drept nedemocratică.
Indiferent de deznodământ, gestul ar putea avea și efecte pe termen lung, împiedicând capacitatea oricărui guvern numit de președinte să adopte legi în cei patru ani rămași din mandatul său, scrie Associated Press.
De când a devenit președinte, în 2017, Macron a fost acuzat deseori că este arogant și desprins de problemele francezilor obișnuiți. Perceput drept „președintele bogaților”, el a stârnit la un moment dat critici după ce i-a spus unui șomer că trebuie doar să „traverseze strada” pentru a găsi de lucru și a sugerat că unii angajați sunt „leneși”.
Acum, guvernul lui Macron și-a înstrăinat cetățenii „pentru mult timp”, a opinat Brice Teinturier, director general adjunct al institutului de sondaje Ipsos.
Singurii câștigători ai momentului sunt sindicatele franceze și lidera extremei-drepte Marine Le Pen, alături de partidul său, Adunarea Națională (Rassemblement National – RN), care își continuă strategia de „normalizare” în ochii cetățenilor, a spus Teinturier, pentru Associated Press.
Un lucru cert este că în vreme ce guvernul lui Macron se pregătește, începând de luni, să se apere de moțiunile de cenzură, protestele și grevele vor continua.
Un proiect controversat de la bun început
Macron a declarat în repetate rânduri că este convins că sistemul francez de pensii trebuie modificat pentru a rămâne stabil. Poziția sa și a alianței sale centriste din parlament a fost parțial susținută de conservatori (Les Républicains), dar puternic contestată de RN și de alianța stângii – NUPES (Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială).
Guvernul susține că creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani este vitală. Având în vedere că oamenii trăiesc mai mult, singurele alternative ar fi reducerea valorii pensiilor sau creșterea contribuțiilor celor care lucrează, a spus el. Și ambele opțiuni ar fi și mai nepopulare.
În plus, a sugerat președintele, Franța nu face decât să se alinieze cu toate celelalte democrații europene – majoritatea având vârste de pensionare chiar mai mari decât cele de 64 de ani propuse.
Dar nimic din toate acestea nu pare să fi convins publicul, care continuă să respingă reforma, cu o majoritate substanțială.
În schimb, oamenii par mai înclinați să creadă argumentele stângii și ale extremei drepte: în primul rând, că nu există nicio grabă pentru reformă, deoarece finanțele nu sunt atât de proaste pe cât sunt prezentate, dar și că măsura ar fi nedreaptă.
Pe de o parte, mulți protestatari cer nu doar blocarea reformei, ci chiar o scădere a vârstei de pensionare, înapoi la nivelul de dinainte de 2010, când era de doar 60 de ani.
Pe de altă parte, voci de dreapta spun că planul Macron este deja atât de plin de concesii și scutiri, stoarse sub presiune în timpul lungului proces parlamentar, încât economiile pe care le va face sunt acum practic lipsite de sens.
Adoptarea unei moțiuni de cenzură este incertă
Realegerea lui Macron pentru un al doilea mandat în aprilie anul trecut i-a consolidat poziția de lider european. El a făcut campanie pe o agendă pro-business, angajându-se să ducă la bun sfârșit reforma pensiilor și spunând că francezii trebuie „să muncească mai mult timp”.
Dar așa cum au observat mulți comentatori, Macron nu a fost în mod deosebit popular și a câștigat ambele voturi în fața lui Marine Le Pen, detestată de o bună parte a populației.
În iunie 2022, alianța centristă a lui Macron a pierdut majoritatea parlamentară, deși deține în continuare mai multe locuri decât alte partide politice. Președintele a declarat la acea vreme că guvernul său dorește să „legifereze într-un mod diferit”, pe bază de compromisuri cu o serie de grupuri politice.
De atunci, legislatorii conservatori au fost de acord să susțină unele proiecte de lege care se potrivesc cu propriile lor politici.
Însă tensiunile legate de planul de pensii și lipsa de încredere generalizată din legislativ ar putea pune capăt încercărilor de a căuta un compromis.
Oponenții politici ai lui Macron din Adunarea Națională au depus deja vineri două moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Elisabeth Borne. Oficialii guvernamentali speră să supraviețuiască votului, deoarece opoziția este divizată, iar mulți conservatori ar putea să nu susțină moțiunile.
Dezbaterile privind cele două voturi de neîncredere depuse vor începe în Adunare luni, la ora 16.00, ora Parisului. Reuters scrie că voturile vor avea loc tot luni. Pentru ca o moțiune să treacă, este nevoie de sprijinul unei majorități absolute a deputaților – 287, în prezent – ceea ce împiedică o majoritate simplă ajutată de abțineri să răstoarne un guvern.
Având în vedere această cerință, este puțin probabil ca un vot să treacă, scrie site-ul televiziunii franeze France 24.
Chiar și cu sprijinul tuturor celor 149 de deputați din NUPES, 88 din RN și 20 din LIOT (for Libertés, Indépendants, Outre-mer et Territoires), moțiunea ar mai avea nevoie de 32 de voturi.
Pentru a acoperi acest deficit, mai mult de jumătate dintre deputații Les Républicains ar trebui să o susțină, deși președintele partidului, Éric Ciotti, și-a anunțat opoziția față de o astfel de acțiune.
Iar asta înseamnă că un vot de succes ar avea nevoie de sprijinul improbabil al unor dezertori din alianța centristă a lui Macron.
Un viitor complicat
Totuși, dacă o moțiune va fi adoptată în parlament, votul ar fi o lovitură puternică pentru Macron: legea pensiilor ar fi respinsă, iar cabinetul său ar trebui să demisioneze. În acest caz, președintele va fi nevoit să numească un nou cabinet, iar capacitatea sa de a impune noi proiecte va fi substanțial slăbită.
Macron ar păstra puteri substanțiale în ceea ce privește politica externă, afacerile europene și apărarea. În calitate de comandant-șef al forțelor armate, el poate lua decizii cu privire la sprijinul Franței pentru Ucraina și alte probleme globale fără aprobarea Parlamentului.
Oricum ar fi, mulți comentatori sunt de acord că viitorul șefei guvernului pare mai puțin sigur. Chiar dacă moțiunile de cenzură eșuează, Macron ar putea promulga, teoretic, majorarea vârstei de pensionare, în vreme ce ar putea încerca să își liniștească criticii cu o remaniere guvernamentală.
Deocamdată, Borne nu a dat niciun indiciu că ar da înapoi.
„Sunt convinsă că vom construi soluțiile bune de care țara noastră are nevoie, continuând să căutăm compromisuri cu sindicatele lucrătorilor și organizațiile patronale”, a declarat ea, vorbind joi la televiziunea franceză TF1.
„Sunt multe subiecte pe care trebuie să continuăm să lucrăm în parlament”, a adăugat șefa guvernului.
Teoretic, Macron ar mai avea opțiunea de a dizolva Adunarea Națională, pentru a convoca noi alegeri parlamentare anticipate.
Acest scenariu pare puțin probabil deocamdată, deoarece lipsa de popularitate a planului de pensii înseamnă că alianța lui Macron ar avea și mai puține șanse de a obține o majoritate parlamentară.
Iar dacă un alt partid ar câștiga, noul prim-ministru ar putea fi reprezentant al opoziției, care ar putea pune în aplicare politici ce se abat de la prioritățile președintelui.
Mathilde Panot, o deputată din partea coaliției de stânga, a declarat joi, cu sarcasm, că ar fi o idee „foarte bună” ca Macron să dizolve Adunarea și să declanșeze alegeri.
„Cred că ar fi o ocazie bună ca țara să reafirme că da, vrea ca vârsta de pensionare să scadă la 60 de ani”, a spus Panot. „NUPES este întotdeauna disponibilă pentru a guverna”, a spus ea.
Le Pen a declarat că și ea ar saluta o „dizolvare” a parlamentului.
„Regele gunoaielor”
În cazul în care moțiunile eșuează, opoziția poate continua să lupte împotriva reformei prin alte mijloace.
O variantă ar fi apelul la Consiliul Constituțional, care se pronunță asupra constituționalității noilor legi. O altă variantă luată în calcul este tentativa de organizare a unui referendum popular.
Guvernul, scrie BBC, speră la rândul său că, la un moment dat, realitatea se va impune și că majoritatea oamenilor vor accepta inevitabilul.
Deocamdată, acest lucru nu pare posibil, iar protestatarii au anunțat noi manifestații pentru zilele următoare – o zi specială va fi cea de 23 martie. Iar în vreme ce deșeurile continuă să se strângă în Paris, pe fondul grevei, protestatarii l-au învinuit pe Macron pentru starea de fapt.
Un panou adus de o manifestantă la unul dintre proteste îl înfățișa pe președinte stând pe un tomberon plin până la refuz, cu mesajul: „Regele gunoaielor”.