Telenovela pensiilor speciale continuă în Parlament. Partidele se ceartă pe impozitarea acestora, cine să fie afectat şi ce procente să fie tăiate

În contectul crizei coronavirusului, subiectul a revenit în spaţiul public, iar partidele se întrec în propuneri pentru rezolvarea acestei probleme extrem de delicată în societate: pensiile de zeci de mii de lei, ale unor categorii profesionale, încasate fără a contribui la sistemul public de pensii din România, în baza unor legi speciale, date de-a lungul timpului de Parlament şi guvernele de toate culorile politice.

Ce pensii speciale sunt în România

9.463 de români încasau pensie specială la finele lunii martie 2020, cu 175 mai mulți decât în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), citate de Agerpres.

În total, pensiile speciale reprezintă 114 milioane de de lei, iar cea mai mare parte vine de la bugetul de stat, deoarece acestea nu sunt calculate în baza contributivităţii la sistemul de pensii, ci în funcţie de un anumit procent din ultimul salariu încasat, înainte de pensionare.

Categoriile care încasează pensii speciale sunt magistraţii, parlamentarii, corpul diplomatic, funcţionarii publici parlamentari, aviatorii, angajaţii Curţii de Conturi, Avocatul Poporului, dar şi judecătorii CCR.

• 4.018 dintre cei cu pensii speciale sunt foști magistrați, beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. În justiţei se încasează cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei este cota suportată de stat.
• 835 de persoane reprezentând Corpul Diplomatic. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportaţi de la bugetul de stat.
• 791 de persoane, foşti funcţionari parlamentari, pensia medie ridicându-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).
• 1.426 de pensionari din aviaţie, pensia medie se ridica la 11.349 lei, din care 7.763 lei suportaţi din bugetul de stat.
• 604 persoane de la Curtea de Conturi, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportată din bugetul de stat
• 1.789 pensionari, din personalul auxiliar din justiţie, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportaţi din bugetul de stat.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Aproape 76.000 de pensii aparțin militarilor, iar circa 100.000 revin polițiștilor şi celor din sistemul MAI, potrivit Radio Europa Liberă România.

După decizia clară a Curţii Constituţionale, care nu permite eliminarea acestor pensii, partidele vor să le impoziteze.

De altfel, în Parlament se află mai multe proiecte, depuse de-a lungul timpului şi blocate în dezbatere, la comisii.

PNL vrea impozitarea progresivă, cu exceptarea Armatei şi Poliţiei

În luna aprilie, Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, au depus un amendament la OUG 29/2020, prin care propuneau impozitarea pensiilor speciale, progresiv, în funcţie de cât de mari sunt acestea.

Astfel, liberalii vor impozitarea cu 10% a pensiilor speciale între 2.001-4.000 lei, cu 60% a pensiilor speciale cuprinse între 4.001-7.000 lei și cu 95% a pensiilor speciale care depășesc cuantumul de 7.000 lei.

În categoria pensiilor speciale supuse impozitării progresive se află: parlamentarii și funcționarii parlamentari; magistrații și personalul auxiliar, inclusiv judecătorii CCR, funcționarii Curtii de conturi; Avocatul poporului; personalul navigant; personalul diplomatic.

Nu intră in categoria impozitării progresive polițiștii și militarii, beneficiari ai unor pensii militare.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

PSD nu vrea excepții

PSD nu vrea niciun fel de excepţii, toate pensiile speciale să fie impozitate. Se caut consens în Parlament.

PSD a depus, în 2019, un proiect de lege pentru impozitarea pensiilor speciale. Iniţiatorul era chiar ministrul Finanţelor Publice de la acea vreme, Ezgen Teodorovici, care a vrut, iniţial,să adopte măsura prin OUG, însă s-a lovit de refuzul premierului Viorica Dăncilă.

Proiectul a trecut de Senat şi a rămas blocat în Camera Deputaţilor şi prevedea impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30% din sumă. În plus, se propune taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă.

Acum, în PSD se discută despre reluarea acestei dezbateri, în Parlament, ţinând cont de contextul crizei ecnomice, dar şi de apropierea alegerilor locale şi parlamentare.

Social-democraţii ar vrea ca toate partidele să se aşeze la masă, în Parlament, pentru a scoate o lege care să nu pice la controlul de constituţionalitate.

USR vrea impozit de 90% pentru toate pensiile speciale de peste 3.500 de lei

Uniunea Salvați România, la inițiativa deputaților Claudiu Năsui și Cristina Prună, a depus în Parlament, în martie, un proiect de lege pentru impozitarea cu 90% a pensiilor speciale, definite ca pensii suplimentare față de pensia contributivă.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Proiectul USR prevede un impozit de 90% pentru toate pensii speciale de peste 3.500 de lei și un impozit de 10% pentru pensiile speciale între 2.000 și 3.500 de lei.

PMP vrea eliminarea pensiilor speciale şi referendum naţional pe această temă

Reprezentanţii PMP anunţau, în luna februarie, că iau în calcul „provocarea unei discuţii” privind convocarea unui referendum pe tema pensiilor speciale ale parlamentarilor şi aleşilor locali.

Liderul partidului, Eugen Tomac, declara că discuţia despre un referendum ar trebui să aibă loc în condiţiile în care nu există „un consens politic” în acest sens, iar în lege sunt „improvizaţii” în ceea ce priveşte pensiile.

Este de aşteptat ca, în perioada următoare, subiectul pensiilor speciale să fie reluat, în Parlament.

Urmărește-ne pe Google News