ComenteazăMai mulți factori influențează negativ viața de pensionar a tinerilor din ziua de astăzi, iar printre acești se află și nivelul de contribuție la sistemul de pensii privat obligatoriu și faptul că suntem prea săraci pentru a ne asigura un viitor mai bun.
„Românii nu au salarii care să le permită ca în alte ţării să-şi asigure venituri suplimentare. Conform prognozei Eurostat, populaţia de 65 de ani va avea o pondere de 65% în anul 2060 în România, iar în 2050 un salariat va susţine 2,5 pensionari. Deci clar că pe lângă sistemul de pensii trebuie să vină în completare cu alte sisteme”, a declarat vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Ion Giurescu, în cadrul conferinţei cu tema „Pensiile Private. Ştiu românii cum să-şi asigure o bătrâneţe liniştită?“.
Exemplu de pensie privată
Un român cu salariul peste cel mediu net din România, care a contribuit la Pilonul II (pensiile private obligatorii) timp de 7 ani, a strâns în cont aproape 7.000 de lei. Adică undeva la 3 salarii medii nete, în prezent. Fiecare român va trebui să contribuie cu cel puțin 50-100 de lei lunar la sistemul de pensii pentru ca de la începutul vieții de pensionar să aibă un venit care să-i asigure un trai relativ decent.
Acest lucru este cu atât mai amar cu cât România ultimilor ani a fost cuprinsă de eurofia pensiilor speciale. „Pensiile speciale sunt fixate prin legislaţie şi nu depind de contribuţiile la sistemul de pensii, astfel că nu există limite naturale ale valoarii lor, iar economiştii le consideră o povară pentru buget”, a mai spus Giurescu.
În prezent, în România „se practică” pensia de subzistență, adică una care ajunge în medie la 883 de lei, potrivit Ilenei Ciutan, președintele Casei Naţionale de Pensii Publice din România (CNPP).
Aceasta a mai afirmat că, vârsta medie de pensionare este în acest moment de 59,6 de ani pentru bărbaţi şi de 57,9 de ani pentru femei, iar în prezent în România sunt 5,1 milioane de pensionari.
Natalitatea, o altă mare problemă
În plus, nici natalitatea în continuă scădere din România nu ajută deloc viitorul generațiilor ce vin din urmă. Astfel că dacă în 1989 se nășteau 369.000 de copiii, anul trecut numărul acestora ajunsese la 185.000, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău.
„Deteriorarea structurii pe vârste după 27 de ani de natalitate scăzută va avea consecinţe dramatice asupra dimensiunii declinului demografic şi a depopulării ţării, îndeosebi după anul 2030, când toţi copiii ţării vor proveni de la femei născute după anul 1990”, a declarat Ghețău.