Pensiile speciale ale primarilor, o nebuloasă de 600 de milioane de lei. Edilii ar putea primi banii, deși partidele s-au lăudat că-i taie

UPDATE 24 noiembrie. Într-un mesaj transmis Libertatea, primarul Brașovului, Allen Coliban, susține că nu a semnat o scrisoare pe tema pensiilor speciale. Dimpotrivă. „Eu am fost constant împotriva pensiilor speciale și nu am semnat nimic în favoarea lor”, transmite Coliban.

Primarii și președinții de consilii județene ar putea încasa pensii speciale în 2022, deși aproape toate partidele s-au lăudat că se opun aplicării actului normativ.

Pensiile speciale ale aleșilor locali au un impact anual de 600 de milioane de lei asupra bugetului de stat, conform Ministerului Finanțelor.

Oficial, Ministerul Finanțelor spune că nu știe dacă pensiile edililor vor intra sau nu în plată anul viitor.

Pensiile speciale pentru primari, viceprimari, șefii de consilii județene sau vicepreședinți ai acestora au fost adoptate în 2019 de Cabinetul Vioricăi Dăncilă, prin ordonanță de urgență.

Acestea urmau să se aplice de la 1 ianuarie 2020. Totuși, la final de 2019, Parlamentul a adoptat prorogarea, adică amânarea intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru primari, printr-un amendament al USR.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Amânarea expiră la finalul acestui an

După alegerile parlamentare de anul trecut, Guvernul Cîțu a adoptat, la final de 2020, o ordonanță de urgență prin care amână din nou cu un an pensiile speciale pentru primari.

Însă prorogarea expiră la finalul acestui an.

Guvernul Cîțu nu mai poate emite ordonanțe, după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Indemnizații de până la 7.000 de lei pe lună

Indemnizaţia lunară a aleșilor locali se calculează înmulțind 0,4% din venitul lunar cu numărul de luni de mandat, dar nu mai mult de 144 de luni (12 ani, 3 mandate – n.r.). Raportarea se face la salariul primarului actual.

Cel mai puțin ar urma să primească primarii de comune, unde salariile edililor sunt mai mici, astfel că indemnizația depășește cu puțin 1.000 de lei pentru edilii cu un singur mandat.

Finanțele pasează problema la Ministerul Dezvoltării

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Întrebat de Libertatea dacă susține sau nu acest proiect de lege, în condițiile în care țara noastră s-a angajat să reducă deficitul bugetar de la nivelul actual de 7,13% la sub 3% în 2024, Ministerul Finanțelor a trimis ziariștii la inițiatorul actului normativ din 2019.

În ce privește intrarea în vigoare din 2022 a prevederilor art. 210 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul bugetar din anul 2022, inclusiv în ce privește o eventuală abrogare a acestui articol, apreciem că este necesar să se pronunțe Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitatea de inițiator al actului normativ respectiv.

Ministerul Finanțelor:

Conform Finanțelor, impactul bugetar al intrării în vigoare este de 600 de milioane de lei pe an. Ministerul Finanțelor este cel care trebuie să întocmească proiectul de buget pe anul 2022.

Întrebat dacă susține punerea în aplicare a proiectului de lege, Ministerul Dezvoltării a răspuns că „informaţiile solicitate nu au putut fi identificate şi expediate în termenul iniţial de 10 zile” și că are nevoie de 30 de zile.

Primarii abia așteaptă

Mai mulți primari grupați în Asociația Municipiilor din România au trimis Guvernului în decembrie 2020 o scrisoare în care criticau dur amânarea intrării în vigoare a prevederilor privind pensiile speciale.

Misiva a fost semnată de o serie de primari cunocuți ai PNL, precum Emil Boc (Cluj), Mihai Chirica (Iași), Ion Lungu (Suceava), Florin Birta (Oradea), Călin Bibarț (Arad), Andrei Voloșevici (Ploiești) sau Ciprian Ciucu (sectorul 6), dar și de la PSD: Olguța Vasilescu (Craiova), Ionuț Pucheanu (Galați), Daniel Cristian Stan (Târgoviște).

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Scrisoarea a fost semnată atunci și de primari USR, precum Allen Coliban (Brașov) și Lucian Viziteu (Bacău), dar și de edili ai UDMR: Arpad Antal (Sfântu Gheorghe), Attila Korodi (Miercurea Ciuc).

UDMR vrea menținerea pensiilor primarilor, USR cere eliminarea lor

Nu doar edilii susțin deschis pensiile pentru aleșii locali, ci și unii lideri politici. Kelemen Hunor, președintele UDMR, s-a pronunțat, la finalul lunii august, pentru acordarea acestora.

„Din punctul meu de vedere, nu trebuie eliminate, avem acest grup de lucru şi trebuie discutat de la început. Trebuie să discutăm dacă primarii, fiind în serviciul public, având restricţii, incompatibilităţi, când ies la pensie, primesc sau nu primesc, în funcţie de perioada petrecută în serviciul public, ceva în plus. Asta este discuţia, nu să eliminăm, să eliminăm. La magistraţi la fel, la militari la fel, la parlamentari la fel. Din punctul meu de vedere, ori facem o discuţie serioasă cap-coadă. ori, dacă cineva vrea să se umble cu populisme, cu demagogie, nu am nimic împotrivă, dar eu nu o să fiu partener pe niciun subiect”, a declarat Kelemen Hunor, conform Agerpres.ro.

În schimb, USR susține eliminarea acestora și introducerea principiului contributivității.

„Prin responsabilitate, PNL pare că a înțeles responsabilitate în fața baronilor. În Comisia Juridică, PNL și PSD au votat astăzi (joi 14 octombrie – n.r.) împotriva proiectului USR de eliminare a pensiilor speciale pentru primari și președinți de Consilii Județene. Un vot care vine în condițiile unei inflații de 6,3%, cea mai mare de la intrarea României în UE. Un vot în total dispreț față de nevoile reale ale românilor”, a scris, joi, vicepreședintele USR Ionuț Moșteanu, pe Facebook.

Proiectul de lege urmează să meargă în plenul Camerei Deputaților. Apoi va ajunge la Senat, care este Cameră decizională.

Florin Cîțu spune că mizează pe reforma pensiilor

Același lucru îl susținea și premierul Florin Cîțu, care a declarat în luna februarie că pensiile speciale vor dispărea odată ce va fi realizată reforma pensiilor, astfel încât toate să fie bazate pe contributivitate.

Această reformă nu a fost realizată, iar Ministerul Muncii nu a prezentat până acum proiectul de lege.

Întrebat, sâmbătă 16 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă, de ce PNL a votat cu PSD împotriva abrogării pensiilor speciale, Florin Cîțu a spus că „nu are sens” să existe în Parlament mai multe proiecte, în contextul în care Guvernul dorește oricum să facă reforma pensiilor pe bază de contributivitate.

„Aici eu aș vrea să fim foarte pragmatici. În fosta coaliție noi aveam un grup de lucru care trebuia să găsească soluții exact pentru sistemul de pensii. Noi vrem să trecem toate pensiile pe contributivitate. Nu are sens să avem în Parlamentul României, și asta i-am rugat pe parlamentarii PNL, să nu avem tot felul de proiecte în Parlamentul României care merg împotriva a ceea ce facem noi sau ceea ce am agreat în programul de guvernare”, a precizat Cîțu.

Există o reformă a sistemului de pensii, acolo vom lua măsuri pentru toate tipurile de pensii și aceste pensii vor fi impuse acolo. Nu are sens să luăm decizii în Parlamentul României care merg împotriva a ceea ce vom face în viitor.

Florin Cîțu:

Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, s-a declarat în august de acord cu UDMR, astfel încât pensiile speciale ale aleșilor să nu fie desființate. Acesta a spus că edilii nu beneficiază de vechime, conform Digi24.ro.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro