Donald Trump a dat de înțeles că ar intenționa să mobilizeze forțele armate americane în vederea aplicării legii în plan intern şi pentru deportarea în masă a imigranților ilegale. În plus, a declarat că își doreşte să „curețe” sistemul de securitate națională „de actorii corupți” și să-și impună oamenii lui.

În primul mandat de președinte al SUA (2017-2021), Trump a avut o relaţie tensionată cu o mare parte din conducerea de la Pentagon, inclusiv cu generalul Mark Milley, care, în calitate de şef al Statului Major Întrunit, a fost nevoit să ia măsuri privind limitarea capacității miliardarului newyorkez de a utiliza armele nucleare. Între timp, preşedintele reales i-a numit în mod repetat pe generalii armatei americane ca fiind „woke”, adică adepţi ai unui curent progresist extrem, „slabi” şi „lideri ineficienţi”.

În aceste condiții, oficialii de la Pentagon examinează diverse scenarii de colaborare cu Donald Trump. „Cu toţii ne pregătim şi ne facem planuri pentru cel mai rău scenariu, dar realitatea este că nu ştim încă cum se va desfăşura acest lucru”, a declarat pentru CNN un oficial din domeniul apărării.

Preocupări legate de emiterea unui ordin ilegal

Oficialii de la Pentagon se întreabă mai ales cum să răspundă în cazul în care Trump ar da un ordin ilegal. „Trupele sunt obligate prin lege să nu se supună ordinelor ilegale, dar întrebarea este ce ar urma să se întâmple atunci – vom vedea demisii din partea șefilor militari de rang înalt? Sau vor considera că asta ar însemna că îşi abandonează oamenii?”, se întreabă un oficial.

Nu este clar deocamdată pe cine va alege Trump la șefia Pentagonului. Totuși, unii oficiali din domeniul apărării cred că Trump va încerca să evite relația „ostilă” pe care a avut-o cu armata în timpul primei sale administraţii.

„Relaţia dintre Casa Albă şi Departamentul Apărării a fost foarte, foarte proastă şi, prin urmare, ştiu că este în centrul atenţiei modul în care vor selecta oamenii pe care îi vor pune în fruntea Pentagonului de data aceasta”, a declarat un fost oficial cu experienţă în timpul primei administraţii Trump

Oficialii din domeniul apărării se străduiesc, de asemenea, să identifice angajaţii civili care ar putea fi afectaţi dacă Donald Trump ar restabili Programul F, un ordin executiv pe care l-a emis pentru prima dată în 2020 şi care, dacă ar fi fost implementat, ar fi reclasificat o mare parte din angajaţii federali de carieră, în general cei apolitici, din întregul guvern american, pentru a-i face mai uşor de concediat.

„Cred cu tărie că liderii noştri vor continua să facă ceea ce trebuie, indiferent de situaţie. De asemenea, cred că Congresul nostru va continua să facă ceea ce trebuie pentru a sprijini armata noastră”, a comentat marţi secretarul apărării în exercițiu, Lloyd Austin.

Trump, armata și „inamicul din interior”

Cel mai important lucru pentru mulţi oficiali de la Pentagon este modul în care Donald Trump ia în calcul să exercite puterea militară pe plan intern. Luna trecută, Trump a declarat că armata ar trebui să fie desfășurată împotriva „inamicului din interior” şi „nebunilor radicali de stânga”.

„Cred că ar trebui să fie foarte uşor de gestionat, dacă este necesar, de către Garda Naţională sau, dacă este cu adevărat necesar, de către armată, pentru că nu pot lăsa să se întâmple asta”, a spus el, referindu-se la eventualele proteste cu prilejul alegerilor.

Mai mulţi foşti oficiali militari de rang înalt care au servit în administraţia Trump, printre care Mark Milley și fostul șef de cabinet John Kelly, au tras un semnal de alarmă în ultimii ani în privința pornirilor sale autoritare. Kelly a declarat înainte de alegeri că Trump se încadrează „în definiţia generală a fascistului” şi că a vorbit despre loialitatea generalilor nazişti față de Adolf Hitler.

Capacitățile de răspuns ale Pentagonului

Pentagonul nu poate face prea multe pentru a-și proteja preventiv forţele și personalul de un eventual abuz de putere din partea președintelui, care este totodată comandantul suprem al SUA.

Juriştii din cadrul Departamentului american al Apărării pot face recomandări șefilor militari cu privire la legalitatea ordinelor, dar nu există nicio garanţie juridică reală care l-ar împiedica pe Donald Trump să desfăşoare soldaţi pentru a patrula străzile din SUA.

Un fost oficial de rang înalt de la Pentagon care a servit în administraţia Trump crede că este probabil ca forţe active suplimentare să fie trimise la granița cu Mexic pentru a asista Serviciul vamal şi de protecţie a frontierelor.

Există deja mii de forţe la frontieră, inclusiv cele cu serviciu activ, Garda Naţională şi rezerviștii. Administraţia Joe Biden a trimis anul trecut 1.500 de forţe în serviciu activ, iar ulterior a mai trimis câteva sute.

Dar, potrivit fostului oficial, este posibil totodată ca forţele să fie trimise în unele orașe dacă li se cere să ajute la planul de deportare în masă pe care Trump l-a menţionat în mod repetat în campania electorală.

Agenţiile naţionale de aplicare a legii „nu au forţele necesare, nu au elicopterele, camioanele, capacităţile expediţionare” pe care le poate asigura armata, a spus el. În opinia fostului oficial, decizia de a trimite forţe active pe străzile din SUA nu poate fi luată cu uşurinţă.

Limitele legale privind folosirea armatei pe plan intern

Separat, un oficial din cadrul armatei americane a declarat pentru CNN că există posibilitatea ca Trump să ordone mobilizarea a mii de soldaţi pentru a sprijini misiunea de la frontieră, dar a avertizat că acest lucru ar putea afecta pregătirea armatei în fața ameninţărilor străine.

Puterile preşedintelui sunt deosebit de largi dacă alege să invoce Legea insurecţiei, care prevede posibilitatea desfășurării de trupe în anumite circumstanţe privind apărarea drepturilor constituţionale.

O lege separată – Posse Comitatus Act – urmăreşte să limiteze utilizarea armatei pentru aplicarea legii, cu excepţia cazului în care este autorizată de Congresul SUA. Dar legea are excepţii pentru rebeliune şi terorism, ceea ce, în cele din urmă, oferă preşedintelui o marjă largă de manevră în a decide dacă şi când să invoce Legea insurecţiei, explică CNN.

Trump ar fi luat în considerare invocarea legii în 2020 pentru a reprima protestele generate de moartea afro-americanului George Floyd sub genunchiul unui polițist. „Dacă oraşul sau statul refuză să ia măsurile care sunt necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea reşedinţei lor, atunci voi desfăşura armata SUA şi voi rezolva rapid problema pentru ei”, a declarat el la acea vreme.

Angajații civili, în pericol de concediere

Într-un videoclip publicat anul trecut, Trump a declarat că, în cazul în care va fi ales, va „reedita imediat” ordinul executiv din 2020 care restabilea autoritatea preşedintelui de a înlătura „birocraţii corupţi”. „Vom curăţa toţi actorii corupţi din aparatul nostru de securitate naţională şi de informaţii, şi sunt destui”, a amenințat el.

„E-mailul meu a fost inundat” după publicarea acestui videoclip, a declarat un oficial de la Pentagon.

După ce Trump a emis Programul F pentru prima dată, la sfârşitul mandatului său din perioada 2017-2021, Pentagonul şi alte agenţii federale au fost însărcinate să întocmească liste cu angajaţii care vor fi mutaţi la această categorie. În acel moment, oficialii din domeniul apărării au încercat să includă cât mai puţini angajaţi civili posibil pentru a limita impactul asupra personalului.

Biroul de Personal şi Management a luat în aprilie o măsură în scopul de a consolida protecţia angajaţilor federali. Dar „există încă modalităţi prin care o nouă administraţie ar putea ocoli aceste protecţii”, a recunoscut un oficial din domeniul apărării, chiar dacă ar putea dura câteva luni până când să pună în practică acest lucru.

Austin a avertizat în mod repetat asupra riscului de abuz politic împotriva armatei. În iulie, șeful de la Pentagon a declarat că este „necesar să se asigure integritatea şi continuitatea forţei de muncă civile prin garantarea faptului că angajaţii civili de carieră ai DoD, la fel ca omologii lor în uniformă, sunt protejaţi de ingerinţe politice ilegale şi inadecvate”. El a adăugat că funcţionarii civili de carieră au sarcina de „a menţine o neutralitate politică strictă, axată pe loialitatea faţă de Constituţia şi legile SUA”. Într-un al mesaj, făcut miercuri, Austin a spus militarii americani se vor supune doar ordinelor legale.

„Ca întotdeauna, armata americană va fi pregătită să pună în aplicare opţiunile politice ale viitorului său comandant suprem şi să se supună tuturor ordinelor legale ale lanţului său civil de comandă. Sunteţi armata Statelor Unite – cea mai bună forţă de luptă de pe Pământ – şi veţi continua să ne apăraţi ţara, Constituţia şi drepturile tuturor cetăţenilor noştri”, a subliniat el.

Îngrijorări și la Departamentul de Stat

Secretarul de stat în exercițiu, Antony Blinken, a dat asigurări într-un e-mail trimis vineri către angajații din Departamentul de Stat că va comunica viitoarei administraţii Trump că „sunt cu toţii patrioţi”.

Mesajul, obţinut de CNN, recunoaşte că „tranziţiile pot fi perioade de incertitudine care ridică întrebări (pentru diplomații de carieră – n.r.) despre ceea ce urmează pentru activitatea Departamentului de Stat atât pe plan intern, cât și în întreaga lume”.

Este un mesaj care dă încredere doar în aparență, deoarece mai mulți diplomați de carieră au fost nevoiți să plece în timpul primei administrații Trump, conchide CNN.

 
 

Urmărește-ne pe Google News