ComenteazăUna dintre iubirile care l-au impresionat pe părintele Daniel este aceea a japonezei Yu cu românul Ștefan. Asta nu numai pentru că tânăra a fost foarte serioasă în pregătirea convertirii la ortodoxie, dar mai ales pentru că a trait cu tot sufletul bucuria sfântului botez și a sfintei cununii ortodoxe. ”Femeia aceasta a strălucit continuu”, spune preotul.
Yu și Ștefan, ea japoneză, el român, arhitect la Tokyo
S-au cunoscut atunci când Ștefan a făcut primul drum în Japonia, într-un stagiu de practică din timpul facultății. S-au plăcut, iar Yu a și făcut primul drum în România, în vacanța de iarnă din 2013. Apoi, fiecare a mers la casa lui. În 2014, Ștefan a terminat facultatea și a aplicat pentru un internship în Japonia. Simțea că școala de arhitectură japoneză poate fi cea mai bună temelie pentru o carieră trainică, de succes. A fost acceptat pentru trei luni, într-o companie din Tokyo și a muncit mult. Totuși, patronul tăcea, nu spunea nimic. Nici dacă era mulțumit, nici dacă nu era. Timpul trecea și se apropia sfârșitul celor trei luni. Văzând că nu primește niciun răspuns, s-a consolat cu gândul că va reveni acasă și își va încerca norocul în altă parte. Cu două zile înaintea revenirii în țară, Ștefan a fost chemat de patron, care i-a spus scurt: ”Te angajez”. A fost momentul crucial. A venit în România și-a făcut bagajul pentru noua viață și a revenit în Japonia, la Tokyo, pentru a lucra ca arhitect.
Arhitectul roman, în locul unde arhitectura contemporană se îmbină creativ cu tehnologia
Tânărul absolvent al Universității de Arhitectură ”Ioan Mincu” din București era acceptat să lucreze într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii, acolo unde ”arhitectura contemporană demonstrează cum poți folosi tehnologia în mod creativ, cum să faci arhitectura pornind de la caracterul și istoria unui loc și cum să gestionezi într-un mod inovativ și responsabil dezvoltarea urbană”.
Și-a început munca în februarie 2015 și a trudit mult. Prietenia lui cu Yu devenea tot mai trainică, dar nu se puteau muta împreună decât dacă aveau ”gândul sincer al căsătoriei”. Așa că au decis să fie împreună. Au mers la părinții fetei, au luat binecuvântare pentru a sta împreună, cu promisiunea că se vor căsători, apoi au comunicat telefonic decizia mamei lui Ștefan. În vara aceluiași an, Yu și Ștefan s-au mutat împreună.
În octombrie 2016, mama lui Ștefan a mers la Tokyo pentru cererea oficială a lui Yu în căsătorie și stabilirea datelor nunții ortodoxe, A fost stabilită mai întâi cununia civilă, la Primăria din Tokyo, pentru mai 2017. A urmat, în iunie, slujba shintoistă, ceremonia în care întreaga familie, în costume tradiționale, merge la un templu shintoist, unde tinerii iau Binecuvântare, în buna tradiție japoneză.
”Slujba aceea de Binecuvântare mi s-a părut destul de apropiată de o slujbă de-a noastră, în anumite momente. Poate părea incredibil, dar preotul a rostit o rugăciune, a sfințit sake-ul, băutura japoneză tradițională preparată din orez, la noi vinul. După care Yu și Ștefan au băut sake-ul sfințit. Ștefan a citit apoi angajamentul de căsătorie. După Binecuvântarea shintoistă din templu, am mers la restaurant, unde am mâncat atât bucate tradiționale, cât și europene, apoi am plecat acasă”, povestește pentru Libertatea mama lui Ștefan, Carmen Deac.
Căsătoria și nunta celor doi presupuneau mai mult decât un angajament în fața părinților și Binecuvântarea shintoistă. Trebuia ca ea, tânăra japoneză, să se convertească la ortodoxie, adică să se boteze ortodox și apoi să facă nunta. Părinții tinerei nu au avut nimic împotrivă, spunând că este viața ei și nu au nimic de spus în ceea ce privește credința fetei.
”Am înțeles că pentru a fi soția lui Ștefan trebuie să fiu ortodoxă. Așa că am început să merg la biserică încă de la Crăciunul din 2016, mai întâi în Tokyo. Apoi, de la Paște, am început să învăț mai multe despre ortodoxie și creștinism. Cred că ajută foarte mult. Ne ajută pe mine și pe Ștefan să avem un loc comun, un teritoriu comun. Motivația ca să mă convertesc a fost, în mod evident, căsătoria cu Ștefan. Am vrut să ne căsătorim într-o biserică în România”, povestește Yu, pentru Libertatea.
Botezul ortodox, un moment divin pentru Yu. A primit numele de botez Iulia
”M-am botezat în Tokyo, acum o lună, în august. Am fost botezată de părintele Daniel. Dar nu așa, dintr-o dată, ci după ce am petrecut mult timp cu părintele. El mi-a acordat mult timp, să mă învețe despre ortodoxie. Acel lucru a fost foarte important, pentru că nu multă lume are ocazia asta în viață. Eu nu știam la ce să mă aștept în ziua Botezului, pentru că nu mi-au prezentat tot programul, dar a fost un moment divin pentru mine”, mai spune Yu.
Iulia-Yu a petrecut mai mult timp citind textul sfânt și punându-i întrebări părintelui Daniel. ” Am avut patru luni să trec prin tot materialul pe care trebuia să-l asimilez pentru Botez. Cred că încă mai am nevoie de timp să învăț mai mult și să descopăr frumusețea ortodoxiei”, spune Iulia. După botez a urmat prima spovedanie
Yu, devenită ortodoxa Iulia, a învățat apoi taina sfintei spovedanii
”Am avut prima spovedanie, imediat după ce m-am botezat, cu părintele Daniel. Am petrecut cam patru ore. A fost mult timp, dar nu mi s-a părut așa. A fost o experiență foarte utilă pentru mine, pentru că, așa cum am spus, ortodoxia este acum un teren comun pentru mine și Ștefan. Se apropia nunta noastră și au fost multe lucruri pe care am vrut să le vorbesc cu părintele Daniel. El m-a ascultat și mi-a povestit lucruri, bazându-se pe experiența sa și pe învățăturile pe care le-a acumulat. Pentru mine a fost extrem de util, a fost extrem de folositor și îi sunt recunoscătoare părintelui Daniel pentru sfaturile pe care ni le-a dat, mie și lui Ștefan”, mai spune Yu.
Ce este mai greu pentru tânăra japoneză este să învețe rugăciunile. ”Rugăciunile sunt în continuare dificile pentru mine, să le învăț și să le înțeleg. Când merg la bisericile din România, rugăciunile sunt în română, nu este ușor pentru mine să mă concentez. Părintele Daniel le spunea în engleză, de altfel el a făcut și botezul jumătate în engleză, jumătate în română, ceea ce a fost foarte folositor”, mai povestește tânăra.
Părintele Daniel spune că Iulia a fost foarte silitoare, serioasă, dornică să învețe și să respecte toate canoanele Bisericii Ortodoxe.
”M-am bucurat că a fost dispusă să facă întregul proces fără niciun fel de reținere. În primul rând, trecerea ei la ortodoxie a fost un proces care a vizat nu numai căsătoria, deci a fost și o lucrare personală cumva separate de căsătorie, dar m-am bucurat că i-am cunoscut, anul trecut de Crăciun, când au venit prima data la noi la Biserică. Ne-am cunoscut și, de atunci, am intrat într-un program de cateheză vizând de fapt Botezul. Ulterior mi-au spus că au fixat și nunta, așa că ne-am stabilit programul așa încât la această data ea să fie botezată, să fie pregătită pentru acest eveniment. Este o bucurie cu orice suflet care vine la ortodoxie, cu atât mai mult cu cât erau niște oameni care nu știau de Hristos, nu cunoșteau Biserica Ortodoxă și trăiesc într-un mediu care nu are coexiuni cu asemenea realități. Dumnezeu are pentru fiecare o cale, o chemare, dacă, prin Ștefan, a auzit de ortodoxie, de Biserica Ortodoxă. A fost o perioadă de pregătire în care am studiat învățătura de credință a Bisericii Ortodoxe, punctual. Am analizat fiecare articol din acel simbol de credință și de acolo am dezvoltat discuțiile. Catehezele s-au făcut și în engleză, și în română. Ea a studiat intens ceea ce i-am predat, au fost întrebări, problematizări”, spune părintele Daniel.
Botezul Iuliei, făcut prin afundare, conform tradiției ortodoxe
Botezul Iuliei a fost făcut înainte de Sfânta Liturghie, pentru ca, la finalul slujbei, să poată fi împărtășită.
”Am făcut Botezul conform tradiției Bisericii Ortodoxe, prin afundare, cum este rânduiala bisericii noastre. M-am bucurat că a fost dispusă să facă întregul proces fără niciun fel de reținere, asta ne arată încă o dată că este o trecere nu pentru căsătorie, ci este legătura ei cu Hristor, cu Biserica. Noi asta vrem, pentru că, la începutul preoției mele, acolo am avut câteva cazuri în care am botezat mai în grabă, unele căsătorii fiind deja planificate. Recunosc că nu am fost eficient pentru că legătura acelor oameni cu biserica nu este una strânsă. Am schimbat metoda, astfel încât să avem o pregătire, să avem o rânduială, iar oamenii după botez să aibă viață activă în biserică și să simtă această legătură cu comunitatea. Oamenii care au trecut prin această pregătire sunt acum parte a comunității și participă la slujbe ca orice creștin, român și japonez deopotrivă”, mai spune preotul.
Odată împlinite rânduielile ortodoxe, Iulia-Yu și Ștefan, dar și părinții, sora și prietenii lor, răspândiți prin toate colțurile lumii, s-au adunat la București, pentru nunta ortodoxă din 17 septembrie.
Slujba religioasă, la care a participat și părintele Daniel din Tokyo, a avut loc la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, de la kilometrul 0 al Capitalei. Și, așa cum a spus la slujbă părintele Vladimir, ”două iubiri diferite devin o sigură iubire prin taina cununiei”.
România este acum a doua casă pentru japoneza ortodoxă
Despre nunta ortodoxă, Iulia-Yu are numai cuvinte de laudă. A fost cea mai frumoasă nuntă la care a mers vreodată, cu oameni calzi, prietenoși și veseli. S-a dansat continuu, ceea ce nu se întâmplă la nunta japoneză și s-a cântat. Nunta a respectat întru-totul tradiția românească, de la întâmpinarea nuntașilor cu țuică, pâine și sare, la furatul miresei și chiar al ginerelui, pentru autenticitate, muzică populară, aruncatul buchetului miresei, pe care trebuie să-l prindă o tânără care ar vrea să se mărite. În final, pe acordurile cunoscutei melodii ”Ia-ți mireasă ziua bună”, Iulia a dat voalul pe batic.
De acum, România este a doua casă, pentru Iulia -Yu , iar ortodoxia, ”teren comun pentru ea și Ștefan ca familie”.
”Este casa mea acum. A doua casă. Căsătoria, pentru mine, a fost deosebită, am fost foarte mișcată. Toți prietenii mei, chiar dacă nu sunt creștini, au fost impresionați de ceremonia ortodoxă care a avut loc aici. Nunta, spre exemplu, este foarte diferită. În mod traditional, noi nu dansăm la nuntă. Asta a fost una dintre diferențe. De fapt, întreaga nuntă a fost foarte diferită față de ce trăim în Japonia. Acea experiență a fost una care mi-a schimbat viața, căsătoria. Ortodoxia este acum un teren comun pentru mine și Ștefan, ca familie. Vor urma sărbători importante, precum Crăciunul și Paștele, pe care le vom petrece împreună”, spune Iulia-Yu.