Pepenii de Dăbuleni au fost înlocuiți de cartofii dulci. Oltenii se reinventează

Marin Stamatoiu cultivă de cinci ani pepeni verzi în Dăbuleni. Bărbatul, în vârstă de 45 de ani, are de gând să renunțe la cultivarea celebrelor lubenițe de când a descoperit cartoful dulce.

Cartofii dulci cresc la Dăbuleni

„Este foarte bun pentru a fi cultivat pe solurile noastre nisipoase. O să mă gândesc serios să cultiv şi eu. Pepenii se vând acum la preţ de nimic”, spune Marin Stamatoiu.

Cartofii dulci, noua vedetă la Dăbuleni

Plana a fost deja aclimatizată în urmă cu trei ani pe terenul Staţiunii de Cercetare din Dăbuleni. Horticultorii sunt suprinși că producția de anul acesta a ajuns la aproape 30 de tone la hectar.

„Din cauza condiţiilor climatice, anul acesta am întârziat puţin recoltarea cartofilor dulci. Este o legumă perfectă pentru că are un conţinut mare de amidon, vitamina C, E, dar are şi un indice glicemic mic, iar datorită acestui lucru poate fi consumată şi de diabetici“, a explicat Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetare Dăbuleni.

Din Coreea, tocmai în Oltenia

Cartoful dulce a ajuns să crească și la Dăbuleni, în urma unei colaborări dintre Universitatea Naţională Kyunpook (KNU) din Coreea de Sud şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”. Specialiștii institutelor de cercetare au testat mai multe genotipuri coreene de batat, după ce au folosit diferite metode de plantare.

Recomandări

Pană de curent și haos în toată Spania și Portugalia. Pasagerii sunt evacuați de la metrou și din trenuri, spitalele au activat planul de urgență – Livetext

Cartoful dulce a fost adus în Oltenia din Coreea de Sud

Paradoxal, cartoful dulce nu face parte din aceeaşi familie legumicolă cu cartoful obişnuit, dar are o multitudine de virtuţi, între care se remarcă, în primul rând, conţinutul ridicat de vitamina C.

„La C.C.D.C.P.N. Dăbuleni, din lăstarii obţinuţi în condiţii de seră, din tuberculii oferiţi în baza protocolului de colaborare, s-au obţinut în ultimii trei ani o producţie de 20 de tone la hectar. Genotipurile „Pum” şi „Hwang” au înregistrat procentaj maxim de prindere şi se recomandă, de acum, cultivatorilor. Materialul săditor va fi oferit de C.C.D.C.P.N. Dăbuleni”, a precizat conducerea staţiunii de cercetare din Dăbuleni.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro