Percheziții ale procurorilor și inspectorilor muncii la Reyhan, agenția olandeză implicată în agresarea unui muncitor român

Printre cei acuzați de procurori de evaziune fiscală și fals în înscrisuri oficiale se numără și Tolunay Reyhan, fiul de 24 de ani al managerului agenției Reyhan Uitzendbureau BV, relatează cotidianul olandez NRC Handelsblad.

Pe 26 ianuarie, inspectorii muncii însoțiți de procurori au descins la sediul agenției din municipalitatea industrială ‘s-Heerenberg, dar și într-un birou administrativ din Ulft, și la o zonă de cazare administrată de Reyhan în Doetinchem.

Doi angajați ai agenției au fost arestați într-un dosar care vizează acuzații de evaziune fiscală și fals în înscrisuri oficiale. Mai exact, inspectorii muncii îi suspectează pe reprezentanții agenției de plasare a forței de muncă temporare că nu au plătit angajaților migranți salariile stabilite și chiar au falsificat în repetate rânduri semnăturile acestora. Dacă vor fi găsiți vinovați de acuzațiile care li se aduc, reprezentanții Reyhan riscă de la 3 la 6 ani de închisoare în Olanda.

Un manager al agenției a confirmat perchezițiile inspectorilor muncii și procurorilor de la sediul din ‘s-Heerenberg pentru jurnaliștii NRC Handelsblad.

Recomandări

Un tată și-a manipulat psihologic fiul pentru a-și demoniza mama. Bărbatul a fost condamnat la închisoare, sentință fără precedent în România

Fiul patronului, condamnat pentru bătaia cruntă dată unui coordonator român

Libertatea a relatat despre mai multe abuzuri comise, în ultimul an și jumătate, de agenția olandeză în relația cu muncitorii temporari est-europeni.

În octombrie 2020, ziarul a publicat în exclusivitate povestea lui David Ionuț, un tânăr coordonator român, care a încasat 12 pumni în cap de la Tolunay Reyhan, fiul patronului agenției olandeze. Întreaga agresiune a fost filmată de colegii români, care nu au intervenit, dar la o săptămână după bătaie au urcat clipul de 56 de secunde pe mai multe grupuri de social media dedicate muncitorilor migranți români din Regatul Țărilor de Jos.

„O săptămână nici nu m-am putut ridica din pat, am avut urechea ruptă. M-am speriat după ce am pățit ce am pățit, așa că am fugit de la firmă. A venit un prieten după mine și m-a dus în Marea Britanie”, povestea bărbatul în octombrie 2020 pentru Libertatea.

Tocmai lipsa unui certificat medico-legal a devenit apărare pentru agresorul lui David Ionuț, care a susținut că muncitorul român nu poate dovedi instanței gravitatea agresiunii, în ciuda clipului de 56 de secunde în care este surprins lovindu-l cu pumnii și picioarele în cap pe muncitor, după ce acesta a decis că vrea să plece de la Reyhan.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

David a acceptat decizia instanței, întrucât, după un an de judecată, a rămas fără energie și fără bani pentru a continua lupta pentru dreptate în Olanda. Acum muncește peste graniță, în Germania.

„Îmi pare rău, dar m-am săturat. Nici nu-mi permit. Am vorbit cu un avocat care mi-a spus că nu se vor schimba multe lucruri nici dacă fac apel. Ce rost are?”, se întreba cu amărăciune David într-un interviu dat ziarului Libertatea.

Români lăsați în stradă 

Agenția Reyhan Uitzendbureau BV continuă să activeze și acum pe piața plasării de muncă temporară din Olanda. La sfârșitul primăverii, o municipalitate olandeză a acuzat agenția că a lăsat în stradă 23 de români aduși de transportatori intermediari pentru a munci în sectorul logistic din Montferland. 

„Era și destul de frig afară. În grup erau și vreo două femei gravide. Și evident că nu putem permite ca acești oameni să doarmă pe străzi. Chiar dacă nu e treaba noastră să oferim cazare celor care vin aici să muncească. E treaba lor ori a celor care promit să-i angajeze. Dar nu putem nici asista pasiv la asemenea situații. Ar fi inuman”, spunea atunci primarul din Montferland, Peter de Baat, într-un interviu pentru Libertatea. 

Recomandări

Ce înseamnă alegerea lui Donald Trump pentru România și pentru nepoții paravan

Reyhan a negat însă că ar fi avut vreun contract semnat cu transportatorii care i-au abandonat pe cei 23 de români într-o zonă industrială din ‘s-Heerenberg. 

E adevărat că agențiile olandeze de plasare a forței de muncă temporară au rareori contracte încheiate cu transportatorii care-i recrutează pe muncitori din zone sărace din estul Europei, în special din Polonia și România. Însă transportatorii câștigă un comision important pentru fiecare om livrat agențiilor din Olanda.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro