Între decembrie 2019 și februarie 2020, calculatoarele următorilor ofițeri superiori de la inspectoratul de urgență au fost ridicate, printr-o hotărâre judecătorească, și apoi percheziționate informatic la secția DNA militar:

  • Prim-adjunctul inspectorului general IGSU – colonel Cristian Radu
  • Adjunctul inspectorului general IGSU – colonel Cezar-Mihai Damian
  • Șeful serviciului tehnic – lt. col. Liviu Mirescu
  • Șeful serviciului achiziții – lt. col. Lucian Șerbu

După deschiderea dosarului, șeful serviciul tehnic, lt. colonel Liviu Mirescu, a trecut în rezervă, la începutul anului 2020. Șeful serviciului achiziții, lt. colonel Lucian Șerbu, a plecat și el din IGSU la ONAC, în sistemul de achiziții publice.  

Din această listă de percheziții, ofițerul cu rangul cel mai înalt este colonelul Cristian Radu, cel care a apărut în octombrie 2019, în locul lui Raed Arafat, la conferința de presă de după ce Libertatea a publicat filmul ascuns de IGSU la intervenția de la clubul Colectiv.

Cristian Radu, în timpul conferinței de presă de după apariția imaginilor de la Colectiv. Foto: Hepta

Moș Crăciun vine cu mandat

“Înainte de Crăciunul lui 2019, la sediul IGSU din bulevardul Lacul Tei a descins o echipă de la DNA militar, care a început să ridice calculatoarele șefilor instituției. Au căutat trei mari tipuri de contracte de achiziții publice”, a spus pentru Libertatea, sub condiția anonimatului, un ofițer IGSU care a fost martor ocular la percheziții.

La cererea ziarului, DNA nu a negat și nu a confirmat “existența sau inexistența” dosarului IGSU, răspunzând: “Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză…”. Dar surse judiciare au confirmat dosarul care este cercetat de procurorul Cătălin Strâmbei.

“Unii dintre ofițeri au început să povestească la DNA”

Procurorul Strâmbei a ridicat calculatoarele ofițerilor în decembrie 2019 și le-a returnat, după percheziții amănunțite, în februarie 2020. 

„În această perioadă au avut loc și audieri, iar unii dintre ofițeri au început să povestească la DNA cine i-a pus să întocmească favorabil pentru anumite firme caietele de sarcini și cum s-a anulat câștigătorul unei licitații de 600 de milioane de euro pentru autospeciale, după ce n-a luat contractul cine trebuia”, au relatat oameni din IGSU pentru ziar.

Numai că, imediat, a venit pandemia COVID-19. “Iar DNA a devenit mult mai puțin receptiv pentru continuarea dosarului”, spune un om din ISU.

Puterea și popularitatea forțelor de urgență și a șefului acestora, Raed Arafat, a crescut la cote impresionante. 

De altfel, Raed Arafat, șeful DSU și al IGSU, a devenit “comandantul acțiunii” în pandemia coronavirusului, cea mai importantă dintre cele 7 funcții deținute de el, în acest moment, în statul român.

Raed Arafat. Foto: Hepta

Raed Arafat cere imunitate

Pe 18 aprilie 2020, aparent din senin, Raed Arafat a cerut, într-o declarație publică la Digi 24, imunitate în fața procurorilor pentru orice persoană care comite abateri de la regulile achizițiilor publice, abateri mărunte, birocratice, cum le-a caracterizat el. 

În aceeași declarație în care a solicitat imunitate, Arafat a vorbit, fără să fie clar care e contextul, despre achizițiile masive din fonduri europene făcute de IGSU pentru dotare, în ultimii ani.

La câteva zile, două asociații ale magistraților au reacționat, avertizând că ceea ce fac Raed Arafat și dr. Streinu-Cercel, care și el ceruse exceptare la achizițiile publice, este o presiune pe justiție. 

De altfel, atât Arafat, cât și Streinu-Cercel, au amenințat în termeni ultimativi că, în cazul în care se vor cerceta achizițiile, nimeni nu se va mai implica în lupta împotriva COVID-19 sau în alte situații asemănătoare, de urgență. 

Libertatea a discutat cu oameni din ISU, IGSU, din justiție, cu alte surse și a documentat contractele forțelor de urgență. 

Ziarul a aflat astfel care este contextul familiar celor inițiați, dar necunoscut publicului: contractul de achiziții, în valoare de 600 de milioane de euro, la care a făcut referire Raed Arafat, este una dintre achizițiile cercetate la percheziții de procurorul Cătălin Strâmbei de la secția militară a DNA.

Ce s-a întâmplat la această achiziție publică?

2.000 de autospeciale de intervenție la incendii și situații de urgență urmau să fie achiziționate în anul 2018. 

Licitația de 600 de milioane de euro a fost câștigată de firma poloneză WISS. Printre pierzători s-a numărat Deltamed, firma favorită a DSU și IGSU din ultimul deceniu.

Șefii IGSU i-au declarat în august 2018 câștigători pe polonezii de la WISS, dar au anulat licitația aproape imediat, în septembrie 2018.

Iar procedura ulterioară de achiziție nu a fost definitivată nici acum, consecința fiind că, după trei ani de licitații, parcul auto al pompierilor a rămas neschimbat.

Ce caută procurorii DNA

Valoarea totală a achizițiilor cercetate de secția militară a DNA este de aproximativ 623 de milioane de euro, conform informațiilor Libertatea din interiorul sistemului de urgență.

Ele se împart astfel:

  1. Achiziții autoutilitare de intervenție, achiziție pe bani europeni: contract cadru de 600 de milioane de euro – procedură câștigată de WISS și anulată.
  2. Achiziții de  containere de căutare salvare – contract de 20 de milioane de euro câștigat de Deltamed.
  3. Achiziții pentru pandemia Ebola – contracte de aproximativ 3 milioane de euro.

2.000 de autoutilitare, pentru modernizarea parcului auto

Istoria primului contract cercetat de DNA pornește de la nevoia de a moderniza mașinile de intervenție ale pompierilor și forțelor de urgență. 

Pe 12 ianuarie 2018, apelând la un program cu finanțare europeană, IGSU a lansat un anunț de publicare în SEAP ca să-și înlocuiască parcul învechit.

Anunțul a vizat achiziționarea a unui număr de minimum 400 și de maximum 2.000 de autocisterne.

Au fost cerute două tipuri de mașini. Primele pentru intervențiile urbane, unde e nevoie de mașini mai mici cu apă și spumă, care să se poată strecura, din cele cu capacitate de 5.000 litri. 

S-au cerut și mașini mai mari, cu capacitate mărită de 9.000 litri, pentru zonele mic urbane sau rurale, unde hidrofoarele sunt rare sau nu există. 

Prețul total estimat a fost de 600 de milioane de euro fără TVA, după cum a scris IGSU în toate documentele publice ale dosarului de licitație.

Cine a participat la licitație

Ofertanții au fost:

  1. Asocierea Deltamed (România) + Rosenbauer International (Austria)
  2. Gradinariu Import Export (România) + Volkan (Turcia) – subcontractant
  3. Radacini Motors (România) + Katmerciler (Turcia) – terț susținător
  4. WISS (Polonia) + Performant Consult Management (România)

În cazul lotului 2, de mașini mai mari, asocierea numărul 2 avea inclusă și o altă firmă, Romprim SA (România).

Cine a semnat

Caietul de sarcini fusese semnat la 21 decembrie 2017 de către de prim-adjunctul inspectorului general IGSU, colonelul Cristian Radu, și de adjunctul inspectorului general IGSU, colonelul Cezar-Mihai Damian. 

În cazul ambelor loturi, primele trei asocieri au fost descalificate pentru neîndeplinirea unor puncte din caietul de sarcini. 

În final, doar oferta asocierea WISS + Performant Consult Management a rămas validă pe ambele loturi.

Cine a câștigat și la ce preț

În raportul procedurii, la paginile cu numărul 27 și 28, asocierea WISS (95%) și Performant Consult Management (România) (5%) a fost declarată câștigătoare cu următoarele prețuri:

– 290.950.000 de euro – lot 1

– 312.500.000 de euro – lot 2

– TOTAL (ambele loturi): 603.450.000 de euro fără TVA.

Raportul atribuirii contractului este datat 21 august 2018. 

Unul dintre documentele licitației, care arată că suma de 603 milioane de euro era fără TVA

Din comisie au făcut parte următorii: președinte cpt. Stan Aurel, col. Cătălin Caran, lt. Col. Mihai Ardelean, mr. Cristian Lomonar, cpt. Andrei Bulancia, mr. Marius Iftode, slt. Răzvan Ioan Botezatu, mr. Nicoleta Platon, cpt. Alexandru Căluian.

Toți pierzătorii au făcut contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, dar și la Tribunalul Municipiului București și recurs la Curtea de Apel București. 

Toate contestațiile au fost pierdute și procedura a continuat cu declararea polonezilor drept câștigători.

Însă, apoi, s-a întâmplat ceva neașteptat. 

Documentul pe care nu-l văzuse nimeni

“Cu o săptămână înainte de semnarea contractului a apărut un document, care nu a existat vreme de un an în documentele licitației. În acest document, IGSU a spus că, de fapt, suma de 600 de milioane de euro era cu TVA, povestește un ofițer ISU.

Și le-a cerut polonezilor câștigători să reducă prețul cu 19%, invocând această “eroare” din interiorul IGSU.

Într-un răspuns trimis către IGSU, polonezii au spus că o modificare a condițiilor manipulează tot procesul de achiziție publică, aflat după încheierea sa, și că este ilegal. 

Polonezii au adăugat că, dacă prețul se schimbă, și ceilalți participanți pot contesta totul, suspectând o înțelegere. Și că nu e normal ca o licitație câștigată să fie denaturată “la bunul plac al cuiva care vine cu un document fără semnificație juridică în procedura de licitație”.

Dar, pe 20 septembrie 2018, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență s-a substituit Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și instanțelor și a făcut ceea ce acestea nu făcuseră: a anulat licitația de 600 de milioane de euro câștigată de WISS și pierdută de Deltamed.

Și aici începe cu adevărat șocul. Continuarea în Libertatea de mâine. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News