Percheziţii în Mangalia, la persoane bănuite de trafic de minori şi proxenetism

Cei nouă suspecţi din dosar, toţi din municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, ar fi constituit, în cursul anului 2017, un grup infracţional organizat şi, în perioada august 2017 – martie 2018, ar fi acţionat în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunilor.

Concret, spun procurorii, membrii grupului ar fi racolat persoane tinere de sex feminin din zona rurală a judeţului Constanţa, care, în principal, proveneau din familii dezorganizate cu o situaţie materială precară şi care ar fi fost transportate pe raza altor localităţi din ţară – Suceava, Botoşani, Brăila, Buzău, Bistriţa, Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău, Arad, Baia Mare, Oradea, Târgu Jiu etc. – unde erau cazate în apartamente închiriate în regim hotelier sau chiar în unităţi hoteliere, unde întreţineau acte sexuale contra cost cu diverşi “clienţi”, banii astfel obţinuţi revenind membrilor grupului.

În realizarea activităţii infracţionale, membrii grupului sau chiar tinerele care practicau prostituţia, instruite de aceştia, au postat anunţuri în mediul online. În ceea ce priveşte această activitate, membrii grupului le instruiau pe tinere cu privire la modul gestionării anunţurilor postate, astfel încât acestea să fie primele în lista de căutări afişată de site, urmărindu-se racolarea unui număr mai mare de “clienţi” şi, în final, obţinerea unor sume mai mari. De asemenea, tinerele erau instruite cu privire la tarifele practicate, precum şi cu privire la modul de abordare a “clienţilor” , membrii grupului stabilind aceleaşi tarife când acţionau pe raza aceleiaşi localităţi.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Infractorii foloseau metoda “touring”

Conform DIICOT, membrii grupării infracţionale organizate, în baza unei înţelegerii anterioare, şi-ar fi stabilit localităţile din ţară în care să acţioneze eficient, având ca scop final maximizarea câştigurilor.

Aceștia urmăreau ca în aceeaşi perioadă, pe raza aceleiaşi localităţi, să practice prostituţia sau să exploateze sexual cel mult de 3-5 tinere, ca urmare, la diferite intervale de timp, localitatea, respectiv locaţia, erau schimbate. Ei foloseau metoda cunoscută cu denumirea de “touring” (turism sexual), ce presupune schimbarea la o anumită perioadă a spaţiilor de cazare, precum şi a oraşelor, indică procurorii.

Ofițerii DIICOT spun că prin folosirea acestei metode, membrii grupului nu atrăgeau atenţia organelor de urmărire penală, având în vedere faptul că aceştia nu acţionau pe raza localităţii de domiciliu, iar documentarea şi probarea activităţii infracţionale era îngreunată în aceste condiţii. Ba mai mult, aceştia acţionau “din umbră”, sens în care le instruiau pe tinerele care practicau prostituţia sau erau exploatate sexual cu privire la închirierea imobilelor, cu privire la postarea anunţurilor, cu privire la abordarea clienţilor şi cu privire la modalitatea de remitere a sumelor obţinute în urma întreţinerii acte sexuale contra cost, pentru a crea aparenţa că activitatea de prostituţie se desfăşoară de aceste tinere pe cont propriu.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Tinerele racolate pentru prostituție erau folosite și la închirierea apartamentelor

Oamenii legii spun că, de regulă, în cazul închirierii de apartamente nu se întocmeau contracte în formă scrisă, deşi membrii grupului erau cei care căutau astfel de locaţii şi, uneori, îl contactau pe proprietar. În general, tinerele care practicau prostituţia erau folosite la activitatea de închiriere a apartamentelor sau a camerelor de hotel/pensiune.

Persoanele vătămate ar fi fost supravegheate direct de membrii grupului care, prin modul în care erau organizaţi, urmăreau să aibă un control asupra acestora şi a sumelor încasate de la “clienţi”.

Cei de la DIICOT spun că membrii grupului locuiau în aceleaşi locaţii folosite la practicarea prostituţiei, le controlau prin intermediul telefoanelor mobile, în ipoteza în care nu se aflau în aceleaşi locaţii, le solicitau la diferite intervale de timp predarea sumelor de bani obţinute, banii fiind remişi în mod direct. În unele cazuri, sumele erau puse la dispoziţia membrilor grupului prin intermediari sau prin intermediul unui serviciu de transfer de bani. Astfel, pentru a ascunde legăturile dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituţia, banii erau transferaţi unor rude (părinţi, fraţi, veri) sau persoane din anturajul membrilor (prieteni, concubine).

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Procurorii arată că ascunderea legăturilor dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituţia ar fi constituit o preocupare specială în cazul minorelor traficate, aceştia cunoscând că faptele comise faţă de minori sunt mai grave.

La postarea anunţurilor pe site nu se foloseau fotografiile care le reprezentau pe minore, aşa cum se proceda în cazul tinerelor majore, ci se utilizau imagini descărcate de pe alte site-uri de profil care reprezentau persoane de sex feminin îmbrăcate sumar sau în lenjerie intimă, având faţa blurată, pentru a nu putea fi recunoscute.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro