ComenteazăUPDATE 17.15: Perchezițiile continuă și la această oră în mai multe spitale din 16 județe, printre care și Spitalul Militar și Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, din București, iar procurorii ar avea în vizor 50 de medici. Documente au fost ridicate și de la Agenția Națională a Medicamentului. În Constanța, perchezițiile au loc la Secția de Psihiatrie de la Palazu Mare, în Prahova la Spitalul de Psihiatrie Voila şi Spitalul de Neuropsihiatrie de la Săpoca, din Buzău.
Conducerea Spitalului de Psihiatrie de la Săpoca spune că în 2015 au fost aprobate şi făcute studii clinice pe bolnavi, existând toate avizele, însă anul acesta nu le-a mai aprobat, întrucât nu a reuşit să afle ce pacienţi participă la studii şi pentru că nu avea ”o garanţie” cu ce se întâmpla acolo.
“Este un caz mai amplu la nivel naţional, fiind vorba despre un dosar deschis în anul 2015. Se verifică activitatea vizavi de anumite cazuri de studii clinice efectuate la nivelul institutului, iar momentan s-au luat niste înscrisuri, restul comunicării o va face Parchetul. Nu ştim exact despre câţi medici este vorba, nu ni se spune nouă, ni se solicită doar înscrisuri, nici nu ni se spune cauza”, a declarat și dr. Gabriel Oprişanu, managerul Institutului de Psihiatrie “Socola”, din Iași.
La Arad, Delia Podea, șefa sectiei de psihiatrie, cadru didactic la Facultatea de Medicină din oraș, a fost luată cu mascații. Medicul este acuzat că a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie, în vederea întocmirii unor dosare de pensionare pe caz de boală.
Mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. Potrivit procurorilor, ”scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați”.
Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a reieşit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral și profesional de care beneficiază în relația cu medicii rezidenți ai Secției de Psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidențiat, îi determina și îi constrângea pe aceștia să săvârșească astfel de ilegalități.
Studiile clinice fără consimțământul subiecților
Studiile clinice erau efectuate fără consimțământul informat al subiecților, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia.
Pentru obținerea semnăturii pe declarația privind consimțământul participării la studiu, medicul psihiatru acționa în două modalități: fie prezintă documentul pacienților sau aparținătorilor acestuia (în situația pacienților fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenți să contrafacă semnătura.
Pentru a asigura numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii și pacienți care nu suferă de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicațiile acestuia, medicii rezidenți și asistentele medicale consemnau în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omițând total sau parțial consemnarea simptomelor reale.
Rezidenții, obligați să falsifice semnăturile
În situația în care pacienții nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menținuți în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanțe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienților nu erau recoltate de la aceștia, ci de la cadrele medicale ale secției.
Potrivit dispozițiilor medicului psihiatru, la externare pacienților înrolați în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul și tratamentul experimental administrat și altele contrafăcute care se înmânau pacientului și care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menționa includerea pacientului în studiu.
UPDATE. Informații șocante ies la iveală în acest caz. Potrivit Digi 24, în cele mai grave dintre cazurile anchetate de procurori, pacienţii primeau medicamente pentru afecţiuni de care nu sufereau, iar starea lor de sănătate s-a agravat. Pentru un astfel de studiu, medicii primeau chiar şi 120.000 de euro. Testele au fost făcute pe aproximativ 250 de pacienți internați la psihiatrie, unii dintre ei fără discernământ.
Mai mulţi medici sunt vizaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale. Angajaţii din sistemul sanitar sunt acuzaţi că falsificau semnăturile pacienţilor şi, în unele situaţii, chiar şi rezultatele analizelor acestora.
Inspectoratul General al Poliţiei Române, împreună cu poliţişti ai structurilor teritoriale de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale judeţelor Argeş, Arad, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea, efectuează 26 de percheziţii la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, precum şi la sediile şi punctele de lucru a 5 societăţi comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor. Totodată, în baza ordonanţelor emise de către procuror, sunt efectuate verificări operative constând în ridicarea de înscrisuri şi probe la un număr de 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.
Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent a rezultat că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar desfăşoară activităţi nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei.
Totodată, din cercetările efectuate a reieşit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având şi calitatea de cadru didactic la o universitate din acelaşi oraş, a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală.
De asemenea, poliţiştii au suspiciuni că, printre altele, mai mulţi medici ar fi derulat studii clinice pentru testarea unor medicamente pentru boli mentale, cu falsificarea consimţămintelor presupuşilor voluntari. Cu alte cuvinte, presupuşilor voluntari le erau administrate anumite medicamente experimentale, fără ca aceştia să ştie şi ca ei să îşi dea acordul. Scopul medicilor şi al complicilor lor era să încaseze sume cât mai mare din partea sponsorilor.