UPDATE 21:30: Ady Hirsch, director executiv al firmei de dulciuri Alka, nu se află printre persoanele implicate în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală.
„Precizăm că domnul Ady Hirsch, CEO Alka, nu se află printre persoanele asupra cărora s-au găsit sume de bani sau documente asociate acestei investigații. Atât domnul Ady Hirsch, cât și compania Alka sunt la dispoziţia autorităților cu toate datele necesare pentru a putea conduce o investigaţie corectă, bazată pe informaţii total transparente. Suntem primii care sunt interesați să se facă lumină în această situație”, au precizat reprezentanții firmei Alka, într-un comunicat.
UPDATE 15:26: Suspecții au format, în perioada 2014-2016, un grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Grupul conrola mai multe firme fantomă care acționau în domeniul construcțiilor civile și industriale. Potrivit procurorilor DIICOT, societățile aveau sediile sociale declarate la diverse cabinete de avocatură, în baza unor contracte de asistență juridicăîncheiate pe perioadă determinată.
„Persoanele juridice aveau, în calitate de asociaţi şi administratori de drept, pur formal, persoane cu o situaţie materială precară, fără pregătirea necesară desfăşurării de activităţi comerciale şi care acceptau să dobândească aceste calităţi în schimbul unor sume modice de bani. Astfel, membrii grupului infracţional organizat, creau premisa deducerii în mod ilegal a TVA-ului aferent de către beneficiarii aşa-ziselor prestări de servicii, contribuind totodată la diminuarea, în mod ilegal, a bazei de impozitare, cu consecinţa reducerii impozitului pe profit”, au precizat procurorii DIICOT.
Anchetatorii susțin că lucrările de contrucții sau servicile de publicitate, care figurau în facturi, fie nu erau efectuate, fie erau efectuate de beneficiarii facturilor în regie proprie sau „la negru”. Schema a fost folosită de suspecții pentru a se sustrage de la plata TVA și a diminua baza de impozitare. Acest lucru a avut implicații directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit, susțin procurorii.
„Infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare a banilor au fost comise în formă continuată întrucât suspecţii, la intervale repetate de timp, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au înregistrat în contabilitate facturi fiscale pentru activităţi comerciale fictive, disimulând totodată, odată cu efectuarea plăţilor, adevărata natură a circulaţiei şi implicit a proprietăţii finale a banilor achitaţi în acest sens, cunoscând că sumele respective provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală”, arată ancheta DIICOT.
Circuitul financiar era, însă, unul mai complex deoarece nu se oprea decât „aparent la momentul alimentării contului aşa-zisului prestator de servicii”.
„După alimentare, sumele achitate pentru prestări de servicii fictive erau retrase în numerar, iar banii negrii astfel rezultaţi erau returnaţi, după reţinerea unui comision negociat anterior, plătitorului iniţial (aparentul beneficiar al lucrărilor)”, potrivit aceleiași surse.
Procurorii susțin că suspecții de evaziune s-au folosit de această schemă pentru ca beneficiarul final al banilor, care în cauză coincide cu plătitorul, să nu poată fi descoperit prin simpla examinare a documentelor contabile ale societăţilor comerciale şi ale extraselor de cont, în eventualitatea efectuării unui control fiscal.
„Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat faptul că separat de cele cinci societăţi comerciale tip „fantomă” controlate de membrii grupării au existat şi alte societăţi pe care aceştia le-au înfiinţat, care au avut acelaşi statut şi care au fost folosite în activitatea infracţională”, afirmă procurorii.
Prejudiciul cauzat pentru a crea aparența deducerii legale de T.V.A și diminuarea masei impozabile a fost estimat la la 20.238.000 de lei. Totodată, prin spălarea de bani, evazioniștii au creat o gaură în buget de peste 29.000.000 de lei.
Potrivit DIICOT, nu mai puțin de 105 suspecți sunt cercetați în acest dosar.
La acțiune au participat și polițiști de combatere a criminalității organizate București, Suceava, Constanța, Harghita, Vrancea, precum și jandarmi.
Alka Co, compania care produce napolitanele Alka, biscuiții Tortitzi și cafeaua Mocca Gold, a înregistrat în anul 2016 vânzări de 86,5 milioane de lei și a raportat un profit net de 3,7 milioane de lei, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor. Conform datelor, compania avea la finele anului trecut 290 de angajați și are ca obiect de activitate prelucrarea ceaiului și a cafelei. În anul 2015, societatea a consemnat vânzări de 77,1 milioane de lei și o pierdere de 1,23 milioane de lei.
Potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, perchezițiile au loc la 23 de imobile din Bucuresti, Ilfov, Suceava, Ialomiţa, Vrancea, Constanța şi Harghita. Anchetatorii percheziționează locuințele mai multor persoane din două grupări infracționale suspectate de evaziune fiscală și spălare de bani. La finalul perchezițiilor vor fi duse la audieri 45 de persoane.
Anchetatorii au găsit la locuințele suspecților 480.000 de lei, 120.000 de euro și 2.700 de dolari.
Potrivit unor surse judiciare, în anchetă este vizat și producătorul de dulciuri și cafea Alka. Procurorii DIICOT percheziționează și locuința lui Ady Hirsch, CEO al grupului Alka, precum și sediul International Cash Services IFN.
Citește și: Editorial de Claudiu Săftoiu. ”ZAPAD 2017” – un exercițiu militar rusesc la cheie. Joaca de-a invazia asupra Europei
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro