UPDATE | Percheziții la Universitatea Spiru Haret. DIICOT anchetează conducerea pentru promovarea studenților pe bani. Printre cei vizați, un demnitar

UPDATE 10.30: Una din persoanele vizate de ancheta DIICOT este cunoscutul avocat Narcis Godeanu, conferențiar universitare la Facultatea de Drept din cadrul Universității Spiru Haret.

Narcis Godeanu este din iunie 2019 membru în Consiliul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (OFNJN), numit de premierul de atunci Viorica Dăncilă, din partea Ministerului Comunicațiilor.

Anterior, Godeanu a fost subsecretar de stat ca vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii fac 76 de percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Braşov, Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Vaslui, Satu Mare, Ialomiţa, Timişoara, Dâmboviţa, Botoşani, Cluj şi Mureş, dintre care 13 la sediile unor instituţii de învăţământ superior, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie, abuz în serviciu, participaţie improprie la abuz în serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile vizează şi locuinţele unuia dintre prorectorii universităţii, secretari ai unor facultăţi, profesori, dar şi studenţi.

În cauză vor fi puse în aplicare 96 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală şi la sediul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Percheziții la Universitatea Spiru Haret au loc miercuri dimineață, în cadrul unui dosar cu privire la fapte de corupție și fals săvârșite de conducerea instituției.

Mai multe cadre universitare sunt suspectate că au format un grup infracțional organizat care a avut ca scopt facilitarea promovării de către mulți studenți a examenelor.

76 de percheziții au fost începute miercuri dimineață, dintre care 13 la sediile unor instituții de învățământ superior, în București și alte 13 județe, se arată într-un comunicat al DIICOT. În București, percheziția a fost efectuată cu sprijinul Brigăzii Speciale a Jandarmeriei iar oamenii legii au așteptat aproximativ 40 de minute să primească acces în arhiva instituției.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Potrivit G4Media, instituția vizată este Universitatea Spiru Haret.

Procurorii ar fi constatat că, pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii instituției de învățământ, împreună cu secretari ai unor facultăți din cadrul universității, angajați care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre din conducerea universității, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenților, au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni de corupție, infracțiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informații nepublice, însușirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creație intelectuală proprie.

Prin această activitate infracțională vastă, membrii grupării infracționale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulți studenți/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/și examene restante cât fraudarea inclusiv a sesiunilor de licență si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019.

Practicile de obținere a notelor pe bani datează de foarte mult timp în instituție, susțin procurorii.

„Pe parcursul anchetei au rezultat date de natură să ateste faptul că astfel de activități infracționale sunt derulate în cadrul universității de foarte mulți ani (cel puțin de la nivelul anului 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licență cât şi a examenelor obișnuite aferente anilor universitari, existând situații când studenții, viitori licențiați, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat personal la susținerea examenelor la materiile și disciplinele respectivelor facultăți” se arată în comunicatul DIICOT.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Cum funcționa rețeaua de note pe șpagă

Procurorii au explicat întregul mecanism folosit de profesori pentru a promova studenții pe baza unor sume de bani.

În raport de poziția de conducere ocupată în cadrul universității şi de influența pe care o putea exercita atât asupra angajaților acesteia cât și asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul instituției de învățământ superior coordona în mod direct activitățile infracționale.
    Secretarii, persoane de încredere ai prorectorului, răspundeau şi erau implicați de regulă după caz, în facilitarea obținerii grilelor cu întrebările și răspunsurile de la examen, traficarea influenței pe lângă anumiți profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obținerii de lucrări de licență deja întocmite etc.
    În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licență/master ajungeau în posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atribuțiilor prevăzute de normele aplicabile, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenți/persoane intermediare), în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licență).
    Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a probei 1, scrise a examenului de licență, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaților (care procedau la învățarea şi memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora în telefon şi ulterior, în timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicați de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind așezați în anumite locuri prestabilite pentru a putea acționa fără probleme), fie studenții candidați erau direct ajutați în timpul examenului scris de către anumiți supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licență.
    În ceea ce privește proba a II a, orală, de susținere a examenului de licență/master, prorectorul era de regulă cel care după obținerea lucrării de licență, o trimitea mai departe studentului prin intermediul poștei electronice, cu foarte puțin timp (doar câteva zile) înainte de susținerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea nici măcar de a citi și a-și însuși conținutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.
     Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de însăși întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultății, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licență, o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauză.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro