ComenteazăDe cinci luni nu s-a întâmplat nimic
În septembrie anul trecut, primarul general Gabriela Firea amintea de o expertiză tehnică din 2016, care arăta că starea tehnică a podului este „nesatisfăcătoare” și anunța că în cel mai scurt timp vor începe lucrările de consolidare, care vor fi realizate sub coordonarea Administraţiei Străzilor. Dar de atunci nu s-a întâmplat absolut nimic. Din contră, totul se degradează pe zi de trece!
Zeci de mașini sunt avariate în gropile de pe Podul Grant, zeci de cauciucuri se taie în îmbinările de metal din șosea care s-au desprins și de care nimeni n-a mai avut grijă de luni bune.
Mai grav e că bucățile de beton se desprind în fiecare zi, parapeții de metal sunt ruginiți, îndoiți și rupți. Indicatoarele rutiere sunt măcinate de vreme, iar infiltrațiile sunt la ordinea zilei.
Canalele sunt înfundate cu pământ, burlanele de plastic au fost furate, igrasia e la ea acasă. Sub pod plouă peste tot, pereții sunt scorojiți, iar mașinile celor din zonă care parchează acolo se află într-un real pericol.
Ultimele reparații sunt de 13 ani
„E jale mare! Sunt gropi peste tot. Nu-i interesează absolut deloc de ceea ce se întâmplă. Sâmbăta și duminica, când poți să-i dai un pic mai tare, te-ai nenorocit. Mi-am tăiat de două ori cauciucul în craterele de pe pod. Pe lângă gropi au început să se desprindă și rosturile de metal. Alea-s periculoase rău. Îți taie roata și dai milioane de pomană. E cel mai important pod din București și arată ca în timpul unui bombardament. Nu vedeți în ce hal e?”, se plânge Marian, un taximetrist în vârstă de 63 de ani.
Podul Grant a fost reparat ultima dată în perioada 2004-2006.
Alte 5 poduri intră în reparații
Primăria Capitalei va demara documentațiile în vederea obținerii autorizațiilor de construcție pentru proiecte care vizează alte cinci poduri din București.
„În urma expertizelor tehnice realizate în anul 2017, a rezultat că o mare parte dintre acestea necesită lucrări de reparații ale infrastructurii și suprastructurii. Astfel, proiectele de hotărâre propuse și aprobate în ședința CGMB vizează lucrări de reabilitare și consolidare la Podul Ciurel, Podul Eroilor, Podul Opera, Podul Timpuri Noi, Pasajul Fundeni”, a declarat Gabriela Firea săptămâna trecută.
Pod de metal inaugurat în 1910
Podul Grant a fost una dintre emblemele Bucureştiului în perioada interbelică! Aşa cum reiese din cartea „Construcţii pentru transporturi în România 1881-1981”, în 1909, când a fost dat în folosinţă, podul avea structură metalică.
Ulterior, în anii 1933, 1939 şi 1967, a suferit mai multe modificări pentru a se lărgi partea carosabilă. Cu trecerea timpului, podul a devenit nesatisfăcător pentru cerinţele traficului rutier din ce în ce mai intens. Astfel, în anul 1979, a început construirea noului Pod Grant, lucrare care a fost dată integral în folosinţă în anul 1981. Chiar și acum se observă urmele istoriei! Pe sub pod sunt încă vizibile însemnările constructorilor care au adus bucăți de beton de la Aiud în noiembrie 1980.
Luat la pas de Ceaușescu în iulie 1981
„Tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat în cursul dimineții de miercuri noul pod Grant – important obiectiv edilitar-urbanistic al Capitalei – care în această zi a fost deschis circulației”. Presa vremii deschidea cu această informație ziarele de pe 31 iulie 1981 chiar pe prima pagină, indiferent dacă erau generaliste sau de sport!
„Formații de montori, betoniști, sudori și dulgheri din cadrul Centralei de construcții feroviare, care au construit noul pod, precum și numeroși locuitori din această zonă l-au întâmpinat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu cu multă căldură, cu sentimente de profundă dragoste și prețuire. La plecare, cei prezenți i-au făcut tovarășului Nicolae Ceaușescu aceeași caldă manifestare de stimă și dragoste”, scriau ziarele de acum 38 de ani.
„Revanșa” s-a filmat pe podul de metal
Sergiu Nicolaescu a filmat secvențe din filmul „Revanșa”, care a fost lansat în 1978, pe vechiul pod Grant din metal. Filmările au avut loc noaptea, iar în acest film au fost realizate scene de acțiune și cascadorii la un înalt nivel de profesionalism, fiind folosită o echipă mare de cascadori care au executat unele scene de luptă devenite celebre în cinematografia românească, precum celebra săritură de pe Podul Grant pe un tren aflat în mișcare și escaladarea podului de către Nicolaescu. Secvența filmată pe pod durează aproape un minut.
Numele a fost dat de un englez
Denumirea podului provine de la un englez, Effingham Grant, sosit în Ţara Românească la începutul secolului al XIX-lea, ca secretar al Consulatului Britanic la Bucureşti. În 1850, el s-a căsătorit cu Zoe Racoviţă, nepoata Zincăi Golescu. Fiul acestuia, inginerul Robert E. Grant, s-a însurat, în 1885, cu Zoe, cea mai mare fiică a boierului Ion Bălăceanu. Urmaşii lor au parcelat şi au vândut terenuri de construcţie situate între şoseaua Crângaşi şi Manufactura Belvedere. Astfel, aici a luat naştere cartierul Grant. În 1909, podul preia numele cartierului pe care-l deservea.
Citește și: