Astfel, atât perioadele asimilate, cât și cele necontributive sunt luate în calcul la stabilirea dreptului la pensie și la calcularea acesteia, deși oamenii nu au plătit contribuții pentru ele.

Casa de Pensii, precizări despre perioadele asimilate și perioadele necontributive

„Conform Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii care a intrat, în integralitate, în vigoare cu data de 01 septembrie 2024, stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp constituită din: stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate stagiului de cotizare și perioadele necontributive, recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii”, informează, marți, Casa de Pensii.

Casa de Pensii a anunțat și care sunt aceste perioade și cum pot influența ele valoarea pensiilor pe care le primesc românii.

Instituția a precizat ce înseamnă perioadele asimilate și cele necontributive, care se iau în calcul la pensie. De exemplu, perioada armatei sau facultatea sunt perioade asimilate.

Care sunt perioadele asimilate la vechime în muncă

Perioadele asimilate sunt perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale considerate prin lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.

Totuși, acestea se iau în considerare și se calculează la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale, dacă acea persoana a fost asigurată în sistemul public.

Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 360/2023: „(1) În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate acele perioade în care asiguratul:

a) a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii (…) cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă (…)

b) a satisfăcut serviciul militar (…), a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat

c) a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii

d) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale

e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani”.

O excepție importantă o constituie perioada de concediu pentru creșterea copilului care, deși este considerată perioadă asimilată, se ia în considerare la calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv.

Ce sunt perioadele necontributive asimilate la vechimea în muncă

Perioadele necontributive sunt perioade recunoscute ca vechime în muncă sau ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative și care vizează anumite categorii de persoane.

Pentru acești români, nu a existat obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă ei au fost asigurați în sistemul public.

„Spre exemplu:

  • perioadele recunoscute în baza prevederilor Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri
  • perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată conform Decretului-lege nr. 118/1990
  • perioada de vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate conform Decretului-lege nr. 51/1990”, precizează Casa de Pensii.

Lor li se adaugă:

  • perioadele în care s-a beneficiat de ajutor de şomaj şi/sau de ajutor de integrare profesională, prevăzute de Legea nr. 1/1991, anterior datei de 01.04.2001
  • perioadele în care s-a beneficiat de plăţi compensatorii, anterior datei de 01.04.2001, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999
  • perioadele în care s-a beneficiat de venit de completare/ plăţi compensatorii, ulterior datei de 01.04.2001, dacă nu se suprapune cu perioada de șomaj sau contract de muncă
  • perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupele I și a II-a, respectiv în condiţii deosebite și condiţii speciale de muncă, potrivit art. 13 alin. (4) din Anexa la HG nr. 181/2024 etc.
  • perioada de exil;
  • perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată conform Decretului nr. 112/1965 privind drepturile angajaţilor trimişi să lucreze în ţări cu climă greu de suportat
  • alte perioade care au constituit vechime în muncă conform altor actele normative, pentru care nu s-a datorat contribuție de asigurări sociale (spre ex: șomajul tehnic acordat conform OUG nr. 28/2009, OUG nr. 4/2010).

Perioadele asimilate și cele necontributive, deși facilitează accesul la pensie pentru anumite categorii de persoane, nu înlocuiesc integral stagiul de cotizare contributiv.

Cum se calculează pensia

Sistemul de pensii publice din România este reglementat, începând din acest an, printr-o nouă lege, respectiv prin Legea 360/2023.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).

VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.

La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 de lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

În anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 de lei.

Pe 6 decembrie 2023, legea pensiilor, adoptată de Parlament în noiembrie și promulgată de președintele Klaus Iohannis, a fost publicată în Monitorul Oficial.

Urmărește-ne pe Google News