ComenteazăExecutivul a emis, în martie, o Ordonanță de Urgență (30/2020) prin care indemnizația de șomaj tehnic se plătește prin derogare de la Codul Fiscal.
Acest lucru a făcut ca și persoanele cu dizabilități să plătească impozit pe venit de 10%, deși Codul Fiscal le scutea. La fel au pățit și programatorii, și constructorii. Aceștia din urmă erau scutiți atât de impozit, cât și de contribuțiile sociale și de sănătate, însă în urma ordonanței au fost forțați să le achite.
Persoanele cu dizabilități susțin că sunt “victime colaterale” și acuză statul că a luat mai multe măsuri care le afectează negativ direct și indirect, atât în timpul stării de urgență, cât și înainte.
“Victime colaterale”
Andreia Moraru, președinta Federației Dizabnet, spune că va ridica problema în întâlnirile următoare cu Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii si Adopții (ANDPCA).
S-a dovedit că pe perioada crizei de COVID persoanele cu dizabilități au fost victime colaterale. Nu este singura situație în care înregistrăm astfel de măsuri. Spre exemplu, persoanele cu dizabilități nu au fost trecute în categoria persoanelor de risc astfel încât să beneficieze de protecție.
Andreia Moraru, președinta Federației Dizabnet:
“În domeniul serviciilor sociale a fost nebunie: ambulatoriile unde se mergea pentru recuperare au fost închise. La fel, în cazul serviciilor rezidențiale, unde sunt instituționalizate persoane cu dizabilități, măsurile au fost luate pentru protecția personalului. Acesta lucra în ture de câte 14 zile, dar persoanele cu dizabilități nu au putut să-și viziteze familia”, a mai precizat Moraru.
Guvernul nu a vrut excepții
Șefa Federației Dizabnet a spus că i s-a transmis din zona politică faptul că “e destul de greu să treacă legi care protejează persoanele vulnerabile. Există mentalitatea că sunt consumatoare de bani”.
Moraru crede că, cel mai probabil, Guvernul nu a dorit să creeze excepții, fiind vizați în special constructorii.
Aceștia sunt scutiți atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale și cele de sănătate, astfel că autoritățile au eliminat facilitățile pentru toți cei scutiți, ca să nu plătească mai mult constructorilor.
Statul ia banii firmelor, dar nu-i distribuie celor care au nevoie
Andreia Moraru acuză statul că nu tratează corect persoanele cu dizabilități atunci când e vorba de muncă.
“Toată zona de angajare în muncă a persoanelor cu dizabilități a fost foarte grea. Aceste facilități erau printre ultimele pe care le mai aveau. Există o lege care cere ca firmele cu peste 50 de angajați să angajeze 3% din personal persoane cu dizabilități. În caz contrar, acestea trebuiau să comande produse și servicii de la unități specializate sau să plătească o sumă de bani către stat.
În 2017 s-a scos prevederea privind cererea de servicii și atunci aceste ateliere, care funcționau pe lângă fundații, au dispărut. În acele ateliere lucrau persoane cu dizabilități… S-a ajuns ca tot statul să beneficieze de banii colectați de la companii fără să-i întoarcă și către comunitatea de persoane cu handicap”, mai acuză Moraru.
Aproape 850.000 de români au dizabilități
Potrivit lui Moraru, 15% dintre români au în familie sau în cercul de prieteni persoane cu dizabilități.
La 31 decembrie 2019, numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 846.354 de persoane, potrivit Ministerului Muncii.
Dintre acestea, 97,92% (828.792 de persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,08 % (17.562 de persoane) se află în instituţiile publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, coordonate de Ministerul Muncii.