ComenteazăEi ar putea fi miniştrii lui Cioloş
Mediile politice apropiate premierului desemnat Dacian Cioloş spun că din viitorul său cabinet ar putea face parte şi câţiva actuali titulari ai unor portofolii. Ministerul de Externe se pare că nu îşi va schimba şeful, Bogdan Aurescu fiind preferat de Cioloş, cel al fondurilor europene va fi încredinţat tot lui Marius Nica, precum şi cel al Educaţiei, unde va rămâne actualul vicepremier şi titular al portofoliului, Sorin CÎmpeanu. La Interne ar putea apărea un fost ministru, Constantin Dudu Ionesc u, actualmente consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Klaus Iohannis.
Al 3-lea guvern de tehnocraţi din istoria postdecembristă
Dacă va reuşi să îşi impună cabinetul de miniştri în faţa parlamentarilor, Guvernul Cioloş va fi cel de-al treilea din istoria postdecembristă a României, format doar din specialişti, fără politicieni. Primul a fost Guvernul Teodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992), iar cel de-al doilea, Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000). Guvernul de tehnocraţi este acel Executiv în care toţi miniştrii în frunte cu premierul nu sunt membri ai unor partide politice, ci specialişti în domeniile pentru care au fost numiţi miniştri. Adică, să nu mai avem preoţi la Agricultură, economişti la Sănătate şi jurişti la Turism – aşa cum s-a mai întâmplat.
Premierul desemnat rămâne fără o sumă impresionantă în buzunar!
Dacian Cioloş va prezenta marţi în faţa senatorilor şi a deputaţilor noua sa echipă guvernamentală şi programul executivului propus de el pentru relansarea României. Dacă aleşii vor fi de acord cu miniştrii propuşi de Cioloş şi cu viziunea sa de guvernare, atunci acesta va deveni prim-ministru al României, cel puţin până la alegerile parlamentare din toamna anului viitor. De miercuri, după ce va depune jurământul în faţa preşedintelui României, devenind astfel şeful guvernului cu acte în regulă, Cioloş va avea mult mai puţini bani în buzunare. Concret, acesta va pierde cel puţin 240.000 de euro, bani pe care i-ar fi luat dacă nu venea pe postul de premier. Aceşti bani intrau în contul lui Cioloş ca un bonus pentru că, timp de 5 ani, a fost comisar european. Legea europeană spune că foştii comisari europeni beneficiază timp de 3 ani de o indemnizaţie tranzitorie ce poate fi între 40 şi 65 la sută din leafa unui comisar. Ei pierd însă aceste drepturi băneşti dacă devin demnitari. Cum Cioloş avea 20.832 de euro lunar brut, acum el va primi, ca premier, undeva între 8.000 şi 10.000 de euro lunar, în funcţie de vechime. Cioloş a plecat din funcţia de comisar european în iunie 2014, adică de un an şi ceva. Ar fi urmat să primească aceşti bani europeni până în iunie 2017, adică încă doi ani, timp în care ar fi acumulat peste 200.000 de euro. Dar…
Analiştii sunt de părere că majorările salariale sunt prea mari în comparaţie cu bugetul ţării, astfel că există riscuri economice