Peste 13.000 de deținuți nu au nicio meserie, potrivit ANP; Parlamentul vrea lege privind dreptul deținuților de a participa la funerarii

De asemenea, se dorește schimbarea prevederilor legale, astfel încât cei condamnați să poată semna un contract de muncă, chiar dacă se află în detenție.

Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități din Senatul României a organizat dezbaterea  ”Dreptul la muncă al deținuților”, în care s-au dorit identificarea unor posibile soluții de stimulare a detinuților de a muncii, cum ar fi de exemplu introducerea posibilității ca detinutul să fie cosemnatar al unui contract de muncă.

Potrivit Ministerului Justiției, propunerea are în vedere încheierea unui contract, inexistent în dreptul românesc, între 3 părţi (deţinut, penitenciar şi agent economic), prin care să fie stabilite drepturi şi obligaţii atât de drept comercial cât şi de dreptul muncii, în mod distinct, între unele dintre părţile semnatare (comerciale între penitenciar şi agentul economic, respectiv de muncă între deţinut şi penitenciar sau agent economic).

În prezent, între penitenciar şi persoanele private de libertate nu există şi nu pot exista raporturi de muncă de tipul celor prevăzute de dreptul muncii.

Parlamentarfii au discutat și despre calificarea profesională a deținuților, în sensul că aceasta ar trebui să se realizeze în orice moment nu doar în ultimul an de detenție.

Recomandări

Realitatea Plus rupe audiențele cu tandemul Georgescu – Alexandrescu: a depășit Antena 3 CNN în decembrie și a spart un monopol vechi

”La data de 24.04.2017, se înregistrau 13838 persoane private de libertate care, la momentul depunerii dosarelor personale, au declarat că nu au nicio meserie. În acest context, pentru persoanele condamnate, dobândirea unei calificări este o prioritate”, se arată într-o statistică a Administrației Penitenciarelor.

Membrii comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități au hotărât să inițieze și să depună o modificare a art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 în sensul de a înlocui sintagma ” care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei” cu ”după perioada de carantină”pentru ca deținuții să poata beneficia de acest drept.

Parlamentarii vor să reglementeze dreptul deținuților de a participa la funerariile unui membru al familiei

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități  au discutat o inițiativă legislativă de modificare a Legii 254/2013 prin care se doreste reglementarea dreptului persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie și stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept.

”Nu de puține ori subiectul participării sau refuzului de participare primit de deținuți din partea conducerii penitenciarelor a fost și este în atenția Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO). Mai mult decât atât, în jurisprudența CEDO, există 3 condamnări ale statului român pe proporţionalitate, Curtea acceptând că refuzurile autorităţilor de a acorda permisiuni de ieşire din penitenciar pentru a participa la înmormântari ale rudelor aveau o bază legală de unde rezultă că ceea ce a fost deficitar în speţe a fost justificarea soluţiei prin raportare şi la eventuale alternative, atâta vreme cât acestea sunt rezonabile. În prezent, legea nu consacră un astfel de drept, ci doar o facultate a agenților statului care au în custodie persoana, de a permite sau nu participarea la funeraliile unui membru de familie”, arată parlamentarii.

Urmărește-ne pe Google News