ComenteazăPeste 13.500 de pelerini şi-au petrecut noaptea de joi spre vineri stând la un rând de câţiva kilometri, înfruntând frigul, pentru a ajunge să se închine la raclele cu moaştele Sfintei Parascheva şi Sfântului Paisie, care au fost aduse la Iaşi de la Mănăstirea Neamţ, arată sursa citată.
Din cauza frigului, oboselii şi a lipsei de mâncare, câteva persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale din partea echipelor de prim-ajutor de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă, Crucea Roşie sau SMURD.
Începând de sâmbătă, 8 octombrie, când a început pelerinajul, şi până vineri dimineaţa, la ora 7.00, aproximativ 166.800 de pelerini au trecut pe la baldachinul special amenajat în Curtea Mitropolitană, conform estimării Jandarmeriei. În ultima săptămână, 201 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, 14 fiind transportate la spital.
Cei mai mulţi dintre pelerinii care stau în continuare la rând au venit din cursul zilei de joi, special pentru a se închina vineri, de hramul Cuvioasei Parascheva, la racla sfintei, precum şi la racla Sfântului Paisie de la Neamţ. Moaştele celor doi sfinţi sunt depuse într-un baldachin special amenajat în Curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
În cursul nopţii, pelerinii au primit din partea voluntarilor ceai şi cafea, precum şi câte un pachet cu mâncare.
Începând cu ora 9.00, pe o scenă special amenajată în faţa Catedralei Mitropolitane din Iaşi va fi oficiată Slujba Sfintei Liturghii, un ceremonial religios organizat special de hramul Sfintei Parascheva.
Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iaşiul se transformă în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din ţară.
Peste 43.000 de români îşi sărbătoresc onomastica
Un număr de 43.261 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 14 octombrie, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, cel mai întâlnit prenume feminin fiind Paraschiva – peste 35.000, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, citate de Agerpres.
Potrivit MAI, sunt 39.649 de persoane de sex feminin şi 3.412 de sex masculin care îşi sărbătoresc onomastica pe 14 octombrie.
În ceea ce priveşte prenumele feminine, situaţia este următoarea:
- Chiva – 427;
- Chivuţa – 567;
- Pachiţa – 411;
- Parasca – 1.135;
- Parascheva – 1.884;
- Paraschieva – 45;
- Paraschiva – 35.046;
- Paraschivuţa – 2;
- Paraschiţa – 77;
- Parastiţa – 8;
- Vuţa – 47.
În ceea ce priveşte prenumele masculine, MAI furnizează următoarea statistică:
- Chivu – 226;
- Chivuţă – 2;
- Paraschiv – 3.061;
- Paraschivu – 12;
- Paraschiţă – 6;
- Petcu – 105.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în Iaşi în 1641
Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani.
În 1641, moaştele acesteia au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
În acelaşi an, moaştele au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.
Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită şi data de sărbătorire a Sfintei Parascheva – 14 octombrie.