Occidentul are deja alternative la gazul rusesc
Ţările din vestul Europei consumă puţin gaz rusesc, pentru că între timp au trecut pe exploatarea zăcămintelor din Marea Nordului, cum e cazul Germaniei şi Angliei. O altă sursă de ţiţei este nordul Africii, respectiv Alger şi Libia, de unde se aprovizionează Franţa, Italia şi Spania. Pe lângă aceste rezerve de petrol şi gaze, altele decât cele din Rusia, Occidentul a început să folosească şi energia alternativă. Belgia, de pildă, s-a profilat pe lemn, ca sursă energetică de bază, iar Germania, pe cărbune, pe care îl are din abundenţă.
Bătălia pentru resurse energetice se va duce cu puşti, tancuri şi avioane
Studiul “Securitatea energetică la Marea Neagră” spune că evoluţiile militare din jurul Mării Negre, care sunt legate de accesul la resursele energetice, au demonstrat că era războaielor convenţionale este departe de a se fi încheiat, NATO şi SUA trebuind să-şi păstreze capacitatea tradiţională de a face faţă acestui tip de ameninţări. În plus, politicile de apărare ale SUA şi ale Alianţei Nord-Atlantice ar trebui să consemneze faptul că, pe viitor, conflictele vor fi o combinaţie între riscurile asimetrice (precum terorismul sau războiul cibernetic) şi cele convenţionale, iar procesul de modernizare a armamentului ar trebui să ţină cont de ambele forme de luptă. Cu alte cuvinte, bătălia pentru resurse energetice se va duce tot cu puşti, tancuri şi avioane.
Reţeaua de gaze a României ar putea exploda de veche ce e
Conform studiului “Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035” al Ministerului Industriilor, reţelele electrice de distribuţie au un grad avansat de uzură fizică, de circa 65%, a liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune.
La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs în anii 60. Acelaşi studiu spune că reţelele de distribuţie a gazelor naturale au un grad ridicat de uzură al conductelor şi branşamentelor, durata de funcţionare fiind depăşită pentru 70% din conductele de transport. “În asemenea cazuri, conductele uzate pot exploda, aşa cum s-a mai întâmplat. Până acum, nu au fost evenimente decât în afara localităţilor şi nu au fost victime”, ne-a declarat inginerul petrolist Septimiu Seiceanu, fostul director tehnic al Petrom Constanţa, prima firmă autohtonă care s-a ocupat de foraje pe platforma petrolieră maritimă a României.
Lungimea totală a reţelelor sistemului naţional de aprovizionare cu gaze naturale este de 13.110 km de conducte magistrale şi racorduri de alimentare cu gaz.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!