Peste 500.000 de români suferă de tulburări mintale. Numărul s-a dublat în ultimul deceniu. „În România, ești pe cont propriu”

Documentul prezintă evoluția cazurilor de tulburări mintale din perioada 2009-2019 în baza datelor oferite de medicii de familie. Raportul definește sănătatea mintală ca „o stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității“.

Iar în categoria tulburărilor mintale și de comportament, printre altele, sunt incluse:

• tulburări mintale organice (exemple: demența, amnezia, tulburările de personalitate);
• tulburări cauzate de consumul substanțelor psihoactive (exemple: dependența, sevrajul, psihoza – confuzie între ce este real și ce nu este);
• schizofrenie și tulburări delirante;
• tulburări ale dispoziției (exemple: bipolaritate, depresie);
• tulburări nevrotice și de stres;
• tulburări de somn sau de alimentație (anorexie – când te înfometezi intenționat, bulimie – când mănânci compulsiv și după te forțezi să vomiți sau iei laxative);
• anxietate, tulburări de limbaj;
• retard mintal.

Județele cu cea mai mare rată de persoane cu tulburări mintale 

În 2009 au fost raportate peste 267 de mii de cazuri, în 2010 – peste 290 de mii, în 2011 – peste 300 de mii. Cifrele au crescut în fiecare an, astfel că în 2019 au fost înregistrate în total peste 500 de mii de persoane cu tulburări mentale și de comportament. 

Recomandări

Cine sunt influencerii lui Călin Georgescu care au fost percheziționați. Bogdan Peșchir și Makaveli, printre cei vizitați de mascați. O jurnalistă a fost amenințată

Județele cu cea mai mare incidență sunt Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Olt, Călărași, Buzău, Caraș-Severin, București, Covasna și Neamț.

La polul opus se află Ilfov, Vrancea, Satu Mare, Mehedinți, Bistrița, Mureș, Harghita, Iași, Prahova și Alba.

Cazurile de depresie au crescut cu 15% în ultimii ani 

Din totalul de peste 500 de mii de persoane cu tulburări mintale și de comportament înregistrat în 2019, circa 45 de mii erau cazuri noi de depresie (în creștere cu 15% față de anul 2013).

Dintre acestea, 67% erau în rândul femeilor.

„Toate statisticile de pe glob arată o incidență mai mare la femei. Unul dintre motive este că lor nu le este atât de rușine să apeleze la un psiholog sau la un psihiatru când au probleme de sănătate mintală față de bărbați. Cei din urmă au o mai mare tendință să apeleze la un specialist doar dacă au simptome grave”, explică psihiatrul Vlad Stroescu.

Recomandări

Lista finală de candidați la alegerile prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni

Depresia la minori, subraportată

Numărul de cazuri de depresie nou-raportate s-a mărit gradual și în rândul minorilor. Din 2013, când au fost înregistrați 604 copii cu episoade depresive, rata a crescut cu 47% până în 2019. 

Stroescu spune însă că în continuare vorbim despre o subraportare a depresiei în rândul copiilor. „Pentru un părinte este mai greu să observe că copilul său are depresie, fiindcă cei mici manifestă asta mai mult prin tăcere și cumințenie.  Părinții mai degrabă se îngrijorează când copilul lor este agitat și doar atunci îl duc la doctor.“

Expertul adaugă că depresia în rândul copiilor rămâne un subiect controversat chiar și în comunitatea științifică. „Părerile și dilemele etice despre acest subiect sunt într-o zonă foarte gri“, mai precizează Stroescu.

În privința persoanelor cu tulburări din spectrul autist se observă o ușoară scădere: de la o rată de 413,41 de cazuri la suta de mii de locuitori în anul 2007 a scăzut la o rată de 408,13 cazuri în 2017. Categoria cea mai larg afectată de aceste tulburări este reprezentată de copii.

Recomandări

Ce înseamnă un armistițiu Rusia-Ucraina pentru securitatea Mării Negre. Rolul determinant al Turciei | Analiză

Numărul persoanelor care suferă de demență senilă s-a triplat 

Pentru diagnosticul de Alzheimer (demență vasculară), incidența numărului de cazuri la suta de mii de locuitori s-a dublat în ultimul deceniu: de la 11,6 (în anul 2009) la 23,9 (în anul 2019).

O creștere și mai mare este înregistrată în rândul persoanelor care suferă de „demență fără precizare“ (senilă sau presenilă). Dacă în 2009 erau puțin peste 3.800 de cazuri, zece ani mai târziu, numărul lor a ajuns de trei ori mai mare.

Psihiatrul Vlad Stroescu spune că rata de creștere a pacienților cu Alzheimer și a celor cu demență senilă sau presenilă este cauzată de faptul că populația devine tot mai îmbătrânită, dar și pentru că a crescut speranța de viață.

Una dintre cele mai importante provocări actuale ale sistemului de sănătate mintală este legată de vârstnicii care se confruntă cu aceste diagnostice. „La ultimul congres internațional despre Alzheimer la care am participat, acum doi ani, toată lumea era îngrijorată și făcea calcule despre cât de mult vor crește cazurile și cum vom putea să facem față“, povestește Vlad Stroescu.

De ce au fost raportate mai puține cazuri în pandemie

Un alt raport al Ministerului Sănătății și INSP arată că numărul de „bolnavi psihic“  din 2019 a fost mai mare cu 80 de mii, adică a ajuns la peste 580 de mii.

„Diferența ar putea fi dată de faptul că pentru primul raport au fost colectate date de la medicii de familie, iar pentru cel de-al doilea s-au luat datele de la cabinetele de psihiatrie“, au explicat pentru Libertatea reprezentanții INSP.

Același document arată că în 2020 au fost raportate cu 40 de mii mai puține cazuri de afecțiuni psihice față de anul 2019, deși studiile internaționale arată că numărul lor a crescut din cauza pandemiei.

„Este posibil ca din cauza pandemiei, mai puțini oameni să fi mers la cabinetul unui psihiatru sau la orice alt medic din cauza stării de urgență sau de frică să nu se infecteze“, au mai explicat cei de la INSP. „O altă ipoteză este că medicii nu au mai făcut față nivelului de muncă din ultimul an și este posibil să nu fi raportat toate cazurile.“

De altfel, Libertatea a scris cum în 2020, din cauza pandemiei, au fost subraportate și cazurile bolnavilor de cancer și de tuberculoză.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro