Potrivit fostului mediator al drepturilor omului din Nagorno-Karabah, Artak Beglarian, în regiune, „mai sunt câteva sute de funcționari, de urgentişti, voluntari şi persoane cu nevoi speciale, care se pregătesc şi ele să plece”. Beglarian a precizat însă, într-un mesaj pe rețeaua socială X, că informațiile nu sunt oficiale.

Între timp, ONU a anunțat că în acest weekend trimite o misiune în Nagrono-Karabah care să evalueze nevoile umanitare.

„N-am avut acces în această regiune de aproximativ 30 de ani”, din cauza ”situaţiei geopolitice complicate”, a declarat un purtător de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric.

„Trebuie să amintitm necesitatea ca toată lumea să respecte dreptul internaţional, mai ales drepturile omului”, a mai spus reprezentantul ONU, precizând că organizația colaborează cu guvernul Armeniei pentru gestionarea fluxului de migranți.

„Echipe de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (HCR) se află pe teren, la frontieră, din prima zi, când primul grup de refugiaţi a sosit epuizat, înfricoşat şi îngrijorat cu privire la viitor”, a mai spus Dujarric.

Populația din Nagorno-Karabah a început să fugă în Armenia temându-se de represalii după atacul lansat de Azerbaidjan asupra regiunii separatiste, care a forțat capitularea autorităților locale.

Regiunea va fi reintegrată în teritoriul Azerbaidjanului, iar republica separatistă Nagorno-Karabah va înceta să mai existe la 1 ianuarie 2024.

În timpul URSS, Nagorno-Karabah a fost o regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului. După un război încheiat în 1994, regiunea a ajuns sub controlul forțelor armene. Un alt război a avut loc în 2020, când Azerbaidjanul a cucerit părți din Nagorno-Karabah.

Foto: Hepta

 
 

Urmărește-ne pe Google News