Peste jumătate dintre copiii români de gimnaziu și liceu vor să plece în străinătate. Care sunt motivele lor

Mai mult de jumătate dintre copiii români, și anume 55,1%, se gândesc să plece din țară în viitor, arată cel mai recent studiu al ONG-ului Salvați copiii. O treime dintre ei, de exemplu, preferă să studieze în străinătate, unde consideră că există oportunități educaționale mai interesante decât în țara natală. 

22% dintre participanții la cercetare ar emigra din pricina nemulțumirilor sau a neîncrederii față de condițiile de viață din România. Apoi, sub 5% au amintit faptul că își doresc să fie mai aproape de rude sau de prietenii care s-au stabilit deja peste graniță. 

Studiul s-a desfășurat la finalul anului trecut pe un eșantion la nivel național format din elevi de gimnaziu și liceu. În jur de 7% dintre respondenți au confirmat că au unul sau ambii părinți la muncă în străinătate, mai arată studiul.

Acceptă colegi de etnie romă și cu dizabilități fizice, dar îi resping pe cei cu tulburări mintale 

Neîncrederea că viața lor în România s-ar putea îmbunătăți este strâns legată și de cât de în siguranță se simt aici. În cazul unei situații de abuz, puțin peste o treime dintre copii și adolescenți știu la cine să apeleze pentru ajutor și au încredere în instituția sau în persoana respectivă. În condițiile în care 65% dintre ei pot să recunoască un abuz. 

Recomandări

Mizele partidelor la primul tur al prezidențialelor. PNL, între deschiderea șampaniei și noaptea cuțitelor lungi

„În ultimii 10 ani, procentul copiilor care știu cui să ceară ajutorul într-o situație de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau pentru producerea unor materiale cu conținut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic (cu 4.7 puncte procentuale) și în cazul abuzului sexual (cu 3.4 puncte procentuale)”, transmite ONG-ul. 

Comparativ cu rezultatele unui studiu pe aceeași temă, din 2013, a crescut procentul elevilor care ar fi de acord să aibă un coleg de clasă rom, de la 49% la 62%, sau un coleg de bancă de această etnie, de la 32% la 50. 

O schimbare pozitivă apare și în ce-i privește pe elevii cu dizabilități fizice, raportat la același studiu de acum zece ani. 40% erau atunci de acord să aibă un coleg de clasă cu dizabilitate fizică, spre deosebire de 60%, în prezent. Iar 52% ar vrea să aibă un coleg de bancă cu astfel de dizabilități, comparativ cu 34%, în trecut. 

Tulburările de sănătate mintală, însă, rămân stigmatizate. Procentul elevilor care sunt de acord să învețe în clasă cu un coleg diagnosticat cu afecțiuni psihice a scăzut de la 36,6%, în 2013, la 31,9%, în prezent. 

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro