Încă din anul 1955, când a fost descoperită, peştera a oferit motive de uimire speologilor care au explorat-o. Dispunerea galeriilor, scheletele de urs descoperite în grotă şi aşezate în formă de urs, dar mai ales bilele încastrate în pereţi şi podea fac această peşteră unică.
Spre surprinderea tuturor, bilele din galerii scot anumite zgomote despre care bistriţenii din zonă spun că ar semăna cu un limbaj omenesc.
Tocmai de aceea, începând din 2012, autorităţile locale au investit peste un milion de lei pentru a proteja Peştera Tăuşoarelor.
În plus, în peşteră s-au făcut şi numeroase studii şi măsurători geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie, fiind descoperite specii noi de lilieci şi minunăţii ascunse, unele unice în lume.
Nu va fi deschisă turiştilor
Datorită valorii sale inestimabile, peştera nu va fi niciodată deschisă turiştilor, însă a fost inclusă într-un studiu unic care ar putea duce la rescrierea hărţii geologice a lumii.
“Avem lucruri unice pe glob: avem bilele Tăuşoarelor, care sunt mai rare decât operele lui Brâncuşi. Avem mirabilit (n.r. – sulfat de sodiu natural) care nu poate fi văzut în altă parte şi bogăţii unice din punct de vedere ştiinţific, dar care trebuie protejate. La ora actuală, Peştera Tăuşoarelor face parte dintr- un proiect unic amplu, în cadrul căruia şapte peşteri din Europa beneficiază de un program de monitorizare ştiinţifică deosebită. La final, credem că vom rescrie harta geologică a lumii”, a declarat custodele peşterii, Crin Theodorescu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro