Peter Szijjarto anunță că Ungaria va începe discuțiile cu Qatarul pentru a importa gaz natural lichefiat, în ciuda scandalului de corupție

„Este în interesul Ungariei să atragă noi surse pentru aprovizionarea sa cu gaze”, a declarat Szijjarto, după o serie de discuţii purtate la Doha.

Ungaria, membră a Uniunii Europene, se bazează în mare măsură pe gazul şi petrolul rusesc, iar creşterea preţului la energie a contribuit la un deficit bugetar în creştere în acest an pentru guvernul de la Budapesta.

Conform acordului dintre cele două țări, grupul energetic maghiar MVM va începe discuţiile cu QatarEnergy despre posibilitatea de a aproviziona Ungaria cu GNL în termen de trei ani, a declarat Szijjarto.

„Trebuie să existe un acord între cele două companii, iar acordul trebuie să aibă sens din punct de vedere comercial. Cu toate acestea, am încheiat astăzi un memorandum politic şi discuţiile pot începe”, a adăugat șeful diplomației ungare.

Qatarul se numără printre cei mai mari exportatori de GNL din lume, iar mai multe state europene, care se confruntă cu o creştere a preţurilor la energie şi cu o criză de aprovizionare cu combustibil, au purtat discuţii cu statul arab din Golf pentru a-şi reduce dependenţa de Rusia.

Szijjarto a adăugat că, pentru ca Ungaria să poată cumpăra gaze naturale din Qatar, Uniunea Europeană ar trebui să extindă capacitatea terminalelor sale de GNL din sud.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

„Dacă Croaţia extinde capacitatea terminalului său de GNL, aşa cum a promis, (…) atunci ar putea fi realist ca gazul din Qatar să aibă un rol în aprovizionarea cu energie a Ungariei în termen de trei ani”, a mai spus ministrul ungar de externe.

În cadrul unui acord pe 15 ani semnat anul trecut cu Rusia, Ungaria primeşte în prezent 4,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia.

Deși numele nu i-a fost pomenit în mod oficial, Qatarul se află în centrul unui scandal uriaş de corupţie izbucnit în ultimele zile în Parlamentul European, după ce ar fi mituit mai mulţi oficiali, inclusiv pe eurodeputată elenă Eva Kaili – care între timp a fost demisă din funcția de vicepreședinte a Legislativului comunitar -, pentru a influenţa decizii politice europene în favoarea sa.

De altfel, premierul Ungariei, Viktor Orban, acuzat el însuşi de corupţie, ironiza zilele trecute acest caz care a declanșat o furtună mediatică la Bruxelles.

O instanţă formată din trei judecători urma să decidă miercuri dacă cei patru suspecţi acuzaţi şi arestaţi în scandalul de fraudă care a afectat Parlamentul European vor rămâne în arest pe durata anchetei sau pot fi eliberaţi.

Ancheta, în timpul căreia poliţia belgiană a descoperit teancuri uriaşe de bani în timp ce percheziţiona locuinţele şi birourile unor deputaţi europeni, asistenţi parlamentari şi activişti ai unor ONG-uri, a declanşat unul dintre cele mai mari scandaluri de corupţie care au afectat Bruxellesul.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Procurorii suspectează că Eva Kaili şi alte trei persoane au acceptat mită de la Qatar, gazda Cupei Mondiale de fotbal din 2022, în încercarea de a influenţa elaborarea politicilor UE.

Avocatul lui Kaili, Michalis Dimitrakopoulos, a declarat marţi pentru Reuters că clienta sa este nevinovată, iar oficialii din Qatar au negat, de asemenea, orice implicare.

Cazul a provocat o undă de şoc în Parlamentul European şi ar putea afecta grav eforturile instituției de a se prezenta ca o busolă morală solidă care ia la rost guvernele statelor membre în ceea ce priveşte etica, statul de drept şi drepturile omului.

Parlamentul European a votat marţi demiterea din funcţia de vicepreşedinte a Evei Kaili, eurodeputata socialistă în vârstă de 44 de ani, şi i-a cerut să-şi dea demisia din legislativul comunitar. Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că instituția pe care o conducer desfăşoară investigaţii interne şi va înăspri regulile de lobby, pentru a asigura o mai bună monitorizare a contactelor dintre deputaţii europeni şi guvernele străine.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News