ComenteazăAstfel, medicii, cadrele medii, dar și personalul auxiliar solicită folosirea Spitalului Colentina și de către pacienții non-Covid 19, invocând faptul că unitatea cu 867 de paturi tratează în prezent mai puţin de 100 de persoane asimptomatice cu coronavirus, notează Agerpres.
„În situaţia actuală, după depăşirea vârfului pandemiei, în care există o răspândire comunitară a virusului, când toate unităţile spitaliceşti ar trebui să fie capabile să gestioneze pacienţii suspecţi şi confirmaţi cu SARS-CoV2, blocarea globală a uneia dintre cele mai performante unităţi spitaliceşti multidisciplinare din Bucureşti este total lipsită de logică! Este evident, aşa cum a fost şi până acum, că pacienţii noştri nu pot fi preluaţi de alte spitale în aceste condiţii. ”, se arată în petiție.
”Cu toate acestea, deşi spitalul a depus de o săptămână toată documentaţia pentru obţinerea avizului temporar de funcţionare, la Direcţia de Sănătate Publică (pentru a da posibilitatea şi celorlalţi pacienţi, de a se adresa spitalului, nu doar a celor COVID), eliberarea acestui document întârzie în mod nejustificat, invocându-se mereu alte pretexte”, au mai precizat cele 300 de persoane care au semnat petiția.
Autorii subliniază că spitalul trata până în luna martie peste 20.000 de pacienţi în fiecare lună, „cei mai mulţi pentru probleme de sănătate severe, foarte multe intervenţii medicale fiind unice la nivelul ţării, iar unele chiar şi în lume”.
Semnatarii menţionează și că România nu a fost afectată de valul pandemic atât de grav, precum ţări ca Italia, Spania sau Statele Unite, iar în lunile martie şi aprilie, spre vârful pandemiei, la Spitalul Colentina au fost internaţi 400 de pacienţi, care au fost îngrijiţi de nu mai puţin de 258 de medici şi de aproape 1.000 de asistenţi medicali, personal medical auxiliar, biologi, biochimişti şi farmacişti, „cu toţii de alte specialităţi decât cea de boli infecţioase”.
În prezent, în spital sunt internaţi sub 100 de pacienţi, „majoritatea dintre ei asimptomatici şi fără alte probleme de sănătate care să necesite spitalizarea”, dar „spitalul este în continuare blocat, redus la o minimă activitate în afara profilului său medical”.
„Această abordare, ciudată din punct de vedere medical, a determinat Avocatul Poporului să lanseze o procedură de ‘monitorizare pentru suspiciunea de tortură şi rele tratamente aplicate pacienţilor cu COVID, demers profund umilitor pentru întreg personalul medical, care nu e responsabil de modul în care se face internarea în spitale a celor depistaţi cu infecţie SARS-CoV2, dar îşi face meseria cu bună credinţă şi în condiţii dificile”, se arată în petiţie.
Semnatarii menţionează că, în toată această perioadă, „zeci de mii de pacienţi non-COVID au fost lipsiţi în mod inacceptabil de serviciile medicale la care aveau dreptul şi de care depindeau”.
„Strategia este profund periculoasă pentru pacienţi, dar şi costisitoare pentru spital şi pentru sistem, determinând o risipă de resurse materiale şi financiare dificil de justificat şi de recuperat”, se mai precizează în petiție.