- Avea 21 de ani când a ucis pentru prima oară. Victimele lui erau băieţi cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani.
- Anchetatorii au avut în dosar patru crime, dar Ciucă a mărturisit doar trei şi a fost trimis în judecată pentru două, pentru că procurorii nu au vrut să riște întoarcerea cazului.
- Copiii erau violaţi şi ucişi prin sugrumare. “Are discernământ diminuat”, se spune despre Ciucă în raportul de expertiză.
- Prin legea recursului compensatoriu, Ciucă a fost eliberat după 16 ani de închisoare.
- “Perioada din pedeapsa executată de către condamnat este suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind îndeplinit”, își motivează Judecătoria Brăila decizia.
Pe hârtie, Ciucă ar fi trebuit să iasă din puşcărie abia în septembrie 2026. Însă el este deja în libertate, după doar 16 ani de detenţie, deşi a ucis patru copii şi a mărturisit trei dintre crime. Dar cum anchetatorii n-au reuşit să le probeze pe toate, l-au trimis în judecată doar pentru două, de teamă ca instanţa să nu le întoarcă dosarul.
Îmbătat cu ţuică, violat şi sugrumat
Petrică Ciucă era din Galaţi. A terminat 10 clase, iar la 20 de ani a ales să plece de acasă şi să trăiască pe străzi.
Se droga cu aurolac sau diazepam şi alcool, mânca ce căpăta prin cimitire, de la parastase şi pomeni, iar noaptea dormea prin canale sau pe scara blocului în care locuia familia lui.
Duminică, 21 noiembrie 1999. Ciucă s-a întâlnit întâmplător cu victima lui în apropierea Cinematografului Dacia. G. Eleonor avea 11 ani şi era fratele mai mic al unui fost coleg de şcoală de-al lui Ciucă. L-a invitat pe copil să meargă cu el, ca să-i dea ceva să mănânce, şi l-a dus în subsolul blocului unde locuia.
Acolo, Ciucă i-a dat copilului să bea ţuică şi, după ce l-a ameţit, l-a violat şi apoi l-a ucis, strângându-l cu mâinile de gât. Anchetatorilor le-a spus că a comis crima din răzbunare, pentru că-și amintise că în anii de şcoală ar fi fost bătut de fraţii victimei. Asta deși, după abandonarea şcolii, el devenise prieten cu foștii lui agresori.
După ce l-a ucis, Ciucă a ascuns trupul băiatului printre ţevile de canalizare de pe tronsonul dintre subsolul blocului şi o şcoală generală aflată în apropiere.
Victima găsită, dar neidentificată
Cadavrul a fost descoperit de muncitorii de la Salubritate, care fuseseră sesizaţi că din canalizare vine un miros pestilențial. Trecuseră trei luni de la crimă, timp în care şobolanii distruseseră trupul copilului. Mama lui Eleonor şi-a recunoscut băiatul doar după resturile de haine.
În aceeași canalizare, lângă trupul lui Eleonor, a fost găsit un alt copil decedat. Despre această victimă, Petrică Ciucă le-a declarat anchetatorilor că se numea “Răzvan” şi că ar fi fost ucis de D. Neculai, colocatarul subsolului în care stătea Ciucă. În schimb, Neculai a negat că ar avea vreo legătură cu crima.
La necropsie s-a stabilit că băieţelul avea 10-11 ani. Trupul lui “prezenta lipsuri importante, tegumentare, de masă musculoasă, lipsa ambelor mâini şi a piciorului stâng, lipsa organelor toraco-abdominale și a organelor genitale, produse post-mortem, prin acţiunea rozătoarelor”.
Legiştii nu au putut stabili cauza decesului, dar sunt șanse mici ca acel copil să fi murit din cauze naturale, într-o canalizare, și ca al doilea cadavru să fi fost ascuns, absolut întâmplător, în apropiere.
Cu toate acestea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a dispus neînceperea urmăririi penale în acest caz.
“La autopsia cadavrului nu s-au constat leziuni de violenţă cu aspect vital. (…) Pentru aceste considerente concluzionăm că nu sunt indicii privind săvârşirea vreunei fapte de natură penală”.
Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi:
Iar moartea băieţelului de 10 ani a rămas nepedepsită.
Victima, recunoscută, dar negăsită
Popa Tudorel avea 13 ani şi a dispărut de acasă la începutul anului 2000. Şi, deşi nu a recunoscut că l-a ucis pe “Răzvan”, Ciucă le-a povestit anchetatorilor, cu lux de amănunte, cum l-a omorât pe Popa Tudorel. I-a dat numele, a descris hainele în care era îmbrăcat copilul, aceleaşi în care el dispăruse de acasă.
În seara zilei de 8 ianuarie 2000, Ciucă spune că a mers cu acest băiat într-o canalizare situată în apropierea Spitalului Militar din Galaţi, unde ar fi întreţinut relaţii sexuale consimţite. Apoi, din motive nemenţionate în rechizitoriu, Ciucă l-a sugrumat pe copil, omorându-l.
Anchetatorii s-au deplasat în locul unde Ciucă le-a spus că a ascuns trupul băiatului, dar nu au găsit nimic.
“În consecinţă se va dispune disjungerea cauzei pentru a se continua cercetările în vederea descoperirii cadavrului numitului Popa Tudorel”.
Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi
La un an şi 7 luni de la data în care Ciucă a fost trimis în judecată, procurorul Luparu Virgil, acelaşi care instrumentase dosarul crimelor, dispunea “neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul Ciucă Petrică” în cazul victimei Popa Tudorel.
Băiatul de 13 ani nu a mai fost găsit niciodată.
Ultima crimă – „agresiune sexuală sadică”
B. Daniel avea 11 ani şi 10 luni şi l-a cunoscut pe Ciucă din cartier. În ziua de 4 septembrie 2001, după ce au căpătat de mâncare la o pomană, cei doi au mers pe malul lacului Cătuşa, din Galați.
Aici, povesteşte Ciucă, a întreţinut un raport sexual consimţit cu copilul de 11 ani, după care l-a întrebat dacă a mai făcut asta şi cu alţii. Copilul ar fi răspuns afirmativ, iar Ciucă spune că s-a enervat, l-a lovit cu pumnul în faţă, apoi l-a strâns de gât cu ambele mâini, până când l-a ucis. El a mărturisit că a rămas apoi lângă victimă timp de cinci ore, neputând să plece de acolo.
Două zile mai târziu, s-a predat singur la Poliţie, indicând locul în care se afla cadavrul şi modul în care a comis fapta.
Constatările legiştilor au contrazis versiunea prezentată de Ciucă. În realitate, copilul fusese bătut, abuzat sexual şi apoi sugrumat.
Iar Comisia de avizare şi control din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi a stabilit că leziunile constatate pe trupul victimei “sunt sigur şi direct letale, având aspectul de agresiune sexuală sadică (pedofil cu extitus)”.
Ciucă a explicat crimele spunând că a vrut să se răzbune pe familiile acelor copii. Pentru că în copilărie el însuși fusese abuzat sexual, dar părinții lui, cărora le-a povestit, nu l-au crezut și nu au făcut nimic.
“Ciucă Petrică prezintă diagnosticul: «tulburare de personalitate de tip Borderline». Are discernământul diminuat în raport cu faptele comise”.
Raport de expertiză medico-legală psihiatrică, ianuarie 2002:
În decembrie 2002, Tribunalul Galaţi l-a condamnat pe Petrică Ciucă la 25 de ani de închisoare.
O problemă de algebră pentru instanță
După 16 ani și 4 luni de la data la care fusese arestat preventiv, Ciucă a aflat de legea recursului compensatoriu a guvernării PSD. În baza ei, a făcut o cerere de liberare condiționată, iar comisia din Penitenciarul Brăila a avizat-o pozitiv și a trimis-o, spre soluționare, judecătorului.
La proces, procurorul s-a opus eliberării lui Ciucă, însă doar cu jumătate de gură. A spus că Ciucă “nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și nu se poate integra în societate”, însă, la final, nu a contestat decizia Judecătoriei Brăila.
Iar pentru judecător, eliberarea lui Ciucă a fost mai degrabă o problemă de algebră decât de lege și conștiință.
“De la data de 6.09.2001 până la data de 4.12.2017 a executat efectiv un număr de 5.934 zile și i se consideră ca executate, ca urmare a Legii 169/2017, 390 zile, ca urmare a muncii prestate – 566 zile, în total zile câștigate și executate – 6.890”
Motivarea deciziei de eliberare:
După calculele instanței, “pentru a fi propozabil în vederea liberării condiționate”, Ciucă “trebuia să execute un număr de 6.848 zile”. Așa că judecătorul l-a pus imediat în libertate, “apreciindu-se că perioada din pedeapsa executată de către condamnat este suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind îndeplinit, persoana condamnată dând dovezi suficiente de îndreptare”.
De doi ani, grație Legii recursului compensatoriu, Ciucă este liber. Și nemonitorizat, căci instanța i-a admis cererea în baza vechiului Cod Penal, mai favorabil lui. Dacă se aplica Noul Cod Penal, lui Ciucă i-ar fi fost impuse măsuri de supraveghere din momentul liberării condiționate și până în septembrie 2026, adică până la data împlinirii duratei pedepsei.
În aprilie anul acesta, Ciucă a împlinit 41 de ani.
Nici una dintre victimele lui nu poate cere vreodată liberarea de sub pedeapsa capitală aplicată de el.
Sentința eliberării condiționate a lui Petrică Ciucă:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro