Comentează„Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicție atât cu standardele europene în materie, cât și cu prevederile interne, validate de Curtea Constituțională”, mai notează magistrații în comunicatul postat pe pagina instituției.
Procurorii spun că analiza propunerilor aflate în dezbatere arată că „se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale precum «Aflarea adevărului și Caracterul echitabil al procesului penal» precum și a unor instituții esențiale ale procesului penal precum «probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive».”.
„Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuțiilor sale prioritare în materie penală, precum și în exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, mai notează procurorii.
Inculpații mai presus decât victimele lor
Procurorii de la PICCJ mai atrag atenția că direcția de formulare a amendamentelor prin care se vrea implementarea Directivei europene privind prezumția de nevinovăție nu asigură echitatea față de victimele celor protejați de aceasta directivă.
„Totodată, este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaților și mai puțin ale persoanelor vătămate, aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabil”, notează procurorii.
PICCJ mai spune că „instituirea unei răspunderi penale a autorității judiciare, în sensul interdicției de a comunica informații de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicție cu jurispudența Curții Europene a Drepturilor Omului care recunoaște necesitatea aducerii la cunoștința publicului a informațiilor de interes public, cât și cu prevederile art. 31 din Constituția României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”.