Mai precis în respectivul dosar ar fi fost surprinși pe perioada anchetei și polițiști și procurori dar cu toate acestea față de aceștia ancheta s-ar fi disjuns și apoi s-ar fi închis. Informațiile au provenit în spațiul public din rechizitoriul cazului care a fost transmis în anul 2005 Tribunalului București.
„Referitor la actele de urmărire penală apărute în mass-media, din verificările efectuate a rezultat că acestea se regăsesc în integralitatea lor în cuprinsul dosarului judecat de Secția I Penală a Tribunalului București care a avut ca obiect rechizitoriul nr.719/D/P/2005 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală”, se arată în comunicatul instituției.
Analiză sumară
Referitor la activitatea procurorului DIICOT care a instrumentat acel caz PICCJ arată că „s-a constatat că soluția adoptată de către procurorul de caz a fost fundamentată doar pe analiza și interpretarea probatoriului administrat în dosarul nr.719/D/P/2005”..
Mai precis, notează parchetul instanței supreme, „din examinarea actelor aflate la dosar a rezultat că nu s-au administrat alte probe în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt, în raport cu persoanele și infracțiunile pentru care s-a dispus disjungerea cauzei”.
În dosar, se arată în comunicat, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale în raport cu faptele cercetate, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile articolului 335 Cod procedură penală, care se referă la procedura de reluare a cercetărilor în cazul redeschiderii urmăririi penale.
Un procuror militar „arătat cu degetul”
„În ceea ce îl privește pe magistratul militar la care s-au referit relatările din mass-media, a rezultat că numele acestuia apare menționat doar în cadrul procedurii de recunoaștere după planșa fotografică efectuată în dosarul nr.719/D/P/2005, fiind identificat de către una dintre victimele traficului de persoane ca fiind un bărbat despre care i s-a spus că este polițist și pe care l-a văzut o singură dată, în restaurantul Shanghai din București, în compania unuia dintre inculpați, luând masa.
Din examinarea celor două dosare, a rezultat că procurorul militar nu a avut vreo calitate în procesul penal și nici nu au rezultat alte aspecte referitoare la el, cu excepția celor mai sus arătate”, mai notează sursa citată.
Inspecția Judiciară stabilește
Procurorul general al României Augustin Lazăr a stabilit, după primirea raportului verificărilor din acest caz, trimiterea lui la Inspecția Judiciară pentru a aprecia cu privire la posibila săvârșire în acest context a unor abateri disciplinare sau încălcări ale Codului Deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro