ComenteazăDictatorul a dărâmat biserica
La 28 august 1835, Safta Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balş şi soţia Banului Grigore Basarab Brâncoveanu, a semnat contractul de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Capitală. La 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor. Pentru a marca această ctitorie, Safta a comandat o construcţie în marmură, pe care a montat- o pe frontispiciul bisericii. Printre altele, semnul conţinea şi un blestem la adresa celui ce ar îndrăzni să se atingă de construcţie.
Ceauşescu a dărâmat spitalul şi biserica în 1984. Din imobile nu au mai rămas decât pietroiul cu blestemul. “Inscripţia, care se află acum chiar la Universitate, în curtea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, conţine la final un blestem care cere Divinităţii ca acela care se va atinge de ctitorie, adică de spital, să fie omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. În 1989, Ceauşescu a fost împuşcat de cei de un neam cu el chiar de Crăciun. Este o coincidenţă cel puţin stranie“, ne-a spus muzeograful Dan Falcan.
Zidul execuţiei nu se usucă niciodată
Corpul de clădire unde a fost judecat şi executat cuplul Ceauşescu e astăzi gol, deşi se află în incinta unei unităţi de jandarmi funcţionale. Ceea ce îi uimeşte pe toţi e faptul că, de 20 de ani, zidul execuţiei are o pată umedă exact în dreptul unde au fost împuşcaţi cei doi. Indiferent dacă este vară sau iarnă, ea nu se usucă. Târgoviştenii spun că zidul e ud din cauza lacrimilor lui Ceauşescu, care nu conteneşte din plâns.
Citeşte şi Nicolae Ceauşescu, jelit de nostalgici