Comentează„România este în trendul zonei, Europa Centrală și de Est având 58% rată de utilizare a programelor nelicențiate. Cu toate acestea, avem mult mai puțin decât unele state din jurul nostru, precum Ucraina sau Moldova care au peste 80%. Suntem la același nivel cu Bulgaria, fiind urmați în regiune de Ungaria ca rată a utilizării de software nelicențiat”, a declarat pentru Libertatea avocatul Magdalena Popescu, Outside Counsel BSA | The Software Alliance (BSA) în România.
Dar partea bună este că, în ultimii zece ani, în România rata de piratare a programelor s-a diminuat semnificativ, adică a scăzut de undeva de la peste 70%. Principalul factor a fost implicarea autorităților în aplicarea legii.
„În momentul de față, la rata de acum, utilizarea de software nelicențiat în România înseamnă pierderi de 161 de milioane de dolari pentru industria software și industriile din upstream si downstream. Bani care nu mai sunt investiți în creații noi sau care sunt pierduți de firme ce sunt implicate în furnizare sau distribuție. Dar dacă ne uităm la nivel mondial și la cifrele care vin cu atacurile cibernetice, facilitate inclusiv de utilizarea de software contrafăcut sau piratat, valoarea pierderilor se ridică la 4 miliarde de dolari, pe 2016”, a mai spus Popescu.
Motivele pentru care țara noastră are o rată de piratare a programelor atât de mare țin de natura economică dar și de comoditate. Popescu spune că, deși sunt tot timpul programe la ofertă, în abonamente cu costuri lunare minime sau chiar gratuite, românul preferă să descarce conținut neautorizat care este la îndemână pe diverse site-uri sau rețele, aceasta fiind componenta de comoditate și de neconștientizare a valorii proprietății intelectuale, care e tot o formă de proprietate și ar trebui respectată ca atare.
Riscurile cu care vine această comoditate
„Această alegere a soluției comode și imediate vine și cu o serie de riscuri, pentru că odată ce descarci programe sau alt conținut din surse neautorizate poți să inviți în calculatorul propriu și niște musafiri nu neapărat doriți sau așteptați – malware, spyware etc. Practic, riști să deschizi calculatorul, viața și business-ul unor străini care nu sunt bine intenționați”, a mai spus avocatul.
În medie, numărul de zile dintre momentul infectării cu malware și momentul detectării acestuia este de 146 de zile. În această perioadă lucrurile pot lua tot felul de întorsături deloc pozitive și date importante despre tine, finanțele, familia sau business-ul tău pot fi sustrase. Aceasta cifră este cea valabilă la nivel mondial, dar în Europa Centrală și de Est această perioadă este de peste 400 de zile, adică de aproape 3 ori mai mare.
Dacă vorbim de calculatoare care sunt înrolate în rețele de tip bot, acelea sunt folosite ani de zile fără ca utilizatorul să își dea seama. Practic, utilizatorul acelui calculator devine el însuși victimă sau poate să devină autor al altor fapte penale fără să știe, pentru că resursele calculatorului său sunt folosite pentru spam, pentru stocare de conținut neautorizat, pentru atacuri cibernetice și tot așa.
Dar nu numai persoanele fizice sunt expuse riscurilor, ci și companiile. „Companiile mici și mijlocii sunt printre preferatele atacurilor cibernetice și asta dintr-un motiv foarte simplu: pot deține informații sensibile ale altor companii mai mari pentru care prestează diverse servicii, dar și pentru că nu au atâtea măsuri de protecție precum o companie mare”, a mai spus Magda Popescu.