În nota de ţară se arată că elevii români au obţinut scoruri semnificativ mai reduse decât media din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi sub nivelul aşteptat pentru România pe baza scorurilor la matematică şi lectură.

Totodată, în România, elevii proveniţi din medii avantajate au avut rezultate mai bune cu 15,1 puncte la testul de gândire creativă decât elevii dezavantajaţi, scala fiind de 60 de puncte. Această diferenţă este mai mare decât diferenţa medie dintre cele două grupuri în ţările OECD.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat, marţi, Volumul III pentru prezentarea rezultatelor PISA 2022 în ceea ce priveşte evaluarea abilităţilor de gândire creativă ale elevilor de 15 ani. Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Programme for International Student Assessment – PISA) este o cercetare internaţională care are loc la intervale regulate de timp şi urmăreşte să evalueze sistemele de educaţie din întreaga lume prin testarea competenţelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică şi ştiinţe.

Potrivit Ministerului Educaţiei, PISA 2022 a inclus şi evaluarea abilităţilor de gândire creativă (exprimarea în scris, exprimarea vizuală, rezolvarea de probleme sociale şi rezolvarea de probleme ştiinţifice) ale elevilor de 15 ani. Mai concret, a fost evaluată capacitatea elevilor de a genera idei diverse şi creative, de a evalua şi de a îmbunăţăţi ideile altora pentru a ajunge la rezultate creative.

În România, 58% dintre elevi ating cel puţin nivelul 3 de competenţă, considerat de bază pentru gândirea creativă, adică pot cel puţin să genereze idei adecvate în contextul unor sarcini expresive sau de rezolvare de probleme simple sau moderate din punctul de vedere al complexităţii, şi încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluţii originale în contexte familiare.

Ministerul Educației:

„Dintre aceştia, 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competenţă în gândirea creativă (performanţă de top), adică pot genera, evalua şi îmbunătăţi ideile creative din cadrul unor sarcini diverse şi complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluţii abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme ştiinţifice şi sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri”, arată Ministerul Educaţiei.

Evaluarea oferă informaţii valoroase şi în ceea ce priveşte abilităţile socio-emoţionale ale elevilor din România. Rezultatele arată că 85% dintre elevii români declară că doresc să ştie cum funcţionează lucrurile, 76% doresc să înţeleagă de ce oamenii se comportă aşa cum se comportă, iar 62% îşi duc sarcinile la bun sfârşit, chiar şi atunci când acestea devin mai dificile decât credeau iniţial.

Asemenea situaţiei din celelalte ţări/economii participante, în România, fetele au dovedit competenţe de gândire creativă mai ridicate comparativ cu băieţii, rezultatele acestora fiind mai mari cu 2,1 puncte.

Elevii români din medii avantajate sunt mai performanți

Totodată, în România, statutul socioeconomic s-a dovedit a fi un predictor important al performanţei elevilor, diferenţa între elevii dezavantajaţi şi ceilalţi fiind de 15,1 puncte.

„Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi iniţiativele Ministerului Educaţiei asigură un cadru potrivit pentru formarea competenţelor de gândire creativă. Politicile, măsurile şi programele/proiectele care vor duce la ameliorarea acestor rezultate sunt:

  • Proiectul „Strengthening the capacity of Bulgaria and Romania to design and deliver curriculum reforms and improve student learning outcomes” în cadrul căruia Ministerul Educaţiei va elabora şi pilota instrumente de monitorizare şi sprijin al implementării curriculumului centrat pe competenţe;
  • Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii permite proiectarea unor opţionale multi/trans/interdisciplinare care să contribuie la formarea competenţelor de gândire creativă;
  • Proiectul «Reglementări noi pentru un curriculum relevant şi educaţie deschisă – RECRED», în cadrul căruia profesorii de liceu vor fi formaţi să predea centrat pe competenţe;
  • Proiectul «Policies and resources for safe and supportive schools», în cadrul căruia Ministerul Educaţiei va pilota o abordare inovatoare pentru dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale;
  • Programele «Şcoala Altfel» şi «Săptămâna verde», în cadrul cărora profesorii pot desfăşura activităţi dedicate formării competenţelor de gândire creativă;
  • Dotări ale spaţiilor şcolare – investiţii realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare etc., care permit crearea unui mediu de învăţare stimulativ, de tip STIAM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Arte şi Matematică), prin: echipamente ştiinţifice ce stimulează explorarea şi experimentarea, resurse specifice conceptului de smart-lab, instrumente educaţionale de tip realitate virtuală (VR) şi realitate augmentată (AR) etc.”, susţine Ministerul Educaţiei.

Potrivit sursei citate, pe lângă măsurile sistemice, competenţa de gândire creativă poate fi dezvoltată prin următoarele direcţii de acţiune implementate la nivelul unităţilor de învăţământ:

  • Programe educaţionale: integrarea creativităţii în toate disciplinele – includerea de activităţi şi proiecte care să solicite gândirea creativă; proiecte interdisciplinare – promovarea proiectelor care combină mai multe discipline pentru a dezvolta o abordare holistică în rezolvarea problemelor.
  • Metode de predare şi învăţare: Învăţarea prin investigaţie – promovarea unei abordări prin care elevii descoperă singuri conceptele, prin experimente şi explorare; învăţarea bazată pe proiecte (Project-Based Learning – PBL) – implicarea elevilor în proiecte reale care necesită soluţionarea de probleme autentice; învăţarea prin joc (Gamification) – utilizarea jocurilor educative pentru a stimula interesul şi creativitatea elevilor.
  • Resurse educaţionale: Utilizarea tehnologiei – integrarea tehnologiei digitale, pentru a facilita explorarea creativă.
  • Evaluare şi feedback: Evaluare formativă – oferirea de feedback continuu şi constructiv pentru a încuraja progresul şi dezvoltarea creativităţii elevilor; evaluarea prin portofoliu: încurajarea elevilor să îşi creeze portofolii de lucrări creative care să reflecte evoluţia lor în timp.
  • Dezvoltarea personalului didactic: Schimb de bune practici – încurajarea colaborării între profesori pentru a împărtăşi strategii şi resurse eficiente. De exemplu, şcolile pot organiza întâlniri periodice ale profesorilor pentru a discuta şi a împărtăşi experienţe şi metode de predare inovative.

Informaţii suplimentare privind rezultatele obţinute de elevii din România sunt disponibile pe site-ul Unităţii de Cercetare în Educaţie (Centru Naţional PISA desemnat), aici şi aici.

În nota de ţară se arată că, având un scor mediu de 26 din 60 de puncte posibile, elevii din România au obţinut, la testul de gândire creativă, scoruri semnificativ mai reduse decât media OECD (33).

Rezultatele relative la testul de gândire creativă sunt sub nivelul aşteptat pentru România pe baza scorurilor la matematică şi sub nivelul aşteptat pornind de la scorurile la lectură.

„14% dintre elevii din România au reuşit o performanţă de top la testul de gândire creativă, adică au atins Nivelul 5 sau 6 (media OECD: 27%). În Australia, Finlanda, Noua Zeelandă, Canada şi Coreea, aproximativ 4 din 10 elevi au avut o performanţă de top, iar în Singapore, mai mult de 1 din 2 elevi s-au încadrat în această categorie. La aceste niveluri de competenţă, elevii pot genera, evalua şi îmbunătăţi ideile creative din cadrul unor sarcini diverse şi complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluţii abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme ştiinţifice şi sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri”, se arată în document.

Totodată, în România, doar aproximativ 20% dintre elevii cu o performanţă de top la gândirea creativă au reuşit, de asemenea, o performanţă de top la matematică, iar 11% şi la lectură (mediile OECD: 20% şi 17%). Acest lucru sugerează că un elev poate excela la gândire creativă fără a excela în domeniile fundamentale (şi invers), deşi un nivel de bază al competenţei într-un domeniu completează competenţa în celelalte, mai scrie în nota de ţară.

Cele 32 de sarcini care au alcătuit testul de gândire creativă pot fi, de asemenea, încadrate în patru domenii de conţinut/context: exprimarea în scris, exprimarea în imagini, rezolvarea problemelor sociale şi rezolvarea problemelor ştiinţifice. Raportat la performanţa lor la toate celelalte sarcini şi ţinând cont de dificultatea itemilor, elevii din România au prezentat o competenţă mai ridicată la sarcinile care au presupus exprimarea în scris şi exprimarea în imagini.

Participarea României la PISA 2022 a fost susţinută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), cu sprijin acordat Guvernului României de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

 
 

Urmărește-ne pe Google News