Istoricul de artă englez, John Ruskin, este unul dintre scriitorii care aveau o adevărată pasiune pentru Veneția. A scris un tratat de trei volume despre arta și arhitectura venețiană și a descris în detaliu aproape 100 de biserici. El a discutat despre arhitectura perioadelor bizantine, gotice și renascentiste din Veneția și a oferit publicului său o istorie generală a orașului.
Pe lângă Bazilica San Marco, Palatul Ducal și Podul Rialto pe care se găsesc tot felul de magazine, Ruskin a vorbit și de niște construcții ciudate. Unele din cărămidă, ca o cocoașă, care au o formă care-ți atrag imediat atenția. Sunt ridicate la colțurile caselor, ale străzilor sau în zone în care te-ai putea ascunde. Acestea sunt acolo de sute de ani și au fost ridicate în special pentru igiena urbană!
Împotriva nevoilor și împotriva hoților
Sunt denumite „pissotta” și sunt construite din antichitate, atunci când nu exista iluminat public. Tocmai pentru ca oamenii să nu-și facă nevoile la colț de stradă, iar locul să devină insuportabil din cauza mirosului. Mai mult, există informații că acestea au fost ridicate și dintr-un alt motiv. În alte zone din Italia ele sunt numite „gobbe anti bandito”, adică locuri împotriva bandiților, a hoților. Construite la colț de stradă, acestea împiedică hoții să se ascundă și să poată facă rău trecătorilor, lovindu-i cu ceva, ieșindu-le brusc în cale.
”Ciudățenia” de pe strada Arghezi
Unul dintre ghizii turistici din Veneția a dezvăluit într-un material că majoritatea celor care le calcă pragul regiunii nu știu ce reprezintă construcțiile din cărămidă, denumite „pissotta”. Mulți turiști cred că e vorba de o placă religioasă, ca un fel de altar la colț de stradă, căruia nu i-ar face rău, speriați că Dumnezeu s-ar putea să acționeze. Se tem să scrie pe ele, să le vopsească sau cine mai știe ce. Dar totul este un mod ingenios al venețienilor medievali în a face față încercărilor vieții urbane.
Și iată că ideea de pe străzile Veneției o întâlnim și la… București! Chiar dacă pare greu de crezut pe stăzile noastre există și astăzi în picioare o „pissotta”, construită de proprietar, după moda vremii și probabil cu același rol ca în orașul italian. Pe strada Tudor Arghezi, la numărul 17, pe colțul unui bloc de locuințe, cu ușă din termopan și interfon, „pissotta” încă rezistă! Doar graficienii și-au făcut de cap cu tot felul de desene.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro