La o întâlnire de urgenţă la Bruxelles, miniştrii energiei din blocul comunitar au cerut Comisiei Europene să propună plafoane mai extinse pentru preţurile gazelor, dar executivul UE a considerat că o astfel de idee nu este fezabilă.
Ţările UE au susţinut, de asemenea, propunerea Comisiei de a oferi fonduri de urgenţă companiilor energetice care se confruntă cu cerinţe de garanţii în creştere şi au însărcinat executivul să elaboreze astfel de măsuri.
Planul UE, care nu are încă o fomră, ar face ca guvernele să încaseze veniturile în exces ale centralelor eoliene, nucleare şi pe cărbune, care vând în prezent energia la preţuri record, pe fondul de costului crescut al gazelor, şi să folosească banii pentru a reduce facturile consumatorilor.
Companiile de combustibili fosili ar trebui, de asemenea, să plătească „o taxă de solidaritate”, se arată într-un rezumat al întâlnirii.
„A lua unele dintre aceste profituri în exces şi a le returna gospodăriilor are sens”, a declarat vineri ministrul irlandez al Mediului, Eamon Ryan, despre recomandările Comisiei.
Aceasta urmează să prezinte propunerile marţi.
Miniştrii Energiei ar putea organiza încă o întâlnire de urgenţă la sfârşitul acestei luni, pentru a negocia şi a aproba planurile finale, a declarat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat săptămâna aceasta că Moscova va opri complet livrările către Europa, dacă s-ar aplica un plafon de preţ pentru gazele ruseşti.
Unele ţări care încă primesc gaze ruseşti au spus că nu sunt dispuse să rişte să piardă această aprovizionare.
Ungaria și Țările de jos și-au exprimat îndoielile cu privire la strategia de plafonare.
Ministrul italian al Tranziţiei Ecologice, Roberto Cingolani, a declarat că 15 state UE s-au exprimat în favoarea unui plafon generalizat al preţurilor pentru toate importurile de gaze.
Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat vineri că guvernele, nu băncile centrale, ar trebui să ajute firmele energetice aflate sub stres din cauza volatilităţii pieţei.