Comentează„Marius Constantin Budăi a explicat extrem de clar de ce pensionarii români nu pot fi sărăciți prin înghețarea pensiilor timp de 48 de ani, pentru că așa a vrut USR. Mesajul românilor a fost înțeles. Comisia Europeană va da dovadă de flexibilitate în privința ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Și a continuat: „Cât despre USR, răutatea cu care acționează împotriva românilor devine deja o constantă. Mai întâi, au vrut ca cetățenii să plătească facturi mai mari la energie, prin blocarea adoptării proiectului privind finalizarea hidrocentralelor”.
„Acum, vedem cum continuă să susțină sărăcirea pensionarilor, deși este vorba inclusiv de părinții sau bunicii care i-au crescut!”, a mai precizat el.
Dragu a cerut demiterea lui Marius Budăi din Guvern
Afirmațiile liderului PSD vin după ce senatorul USR Anca Dragu a transmis că „ministrul Budăi s-a pierdut în traducerea din engleză în română”, după ce acesta a scris că a discutat cu Nicolas Schmit, comisar european, despre flexibilizarea procentului de 9,4% din PIB alocat pentru pensii, în PNRR, și i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să îl demită pe ministrul PSD al muncii.
Pe 16 martie, întrebat în ce stadiu se află renegocierea PNRR privind procentul din PIB alocat pensiilor, ministrul Marius Budăi a spus că „am găsit la nivel de Uniune Europeană şi aliaţi foarte importanţi” și a precizat că nu va renunța niciodată la această idee.
Pe 21 martie, președintele PNL, Florin Cîţu, a declarat că speră ca afirmațiile lui Budăi „să nu fie un fake news”, pentru că ar fi „cea mai mare crimă”.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar Marius Budăi a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a susținut că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.