„Este o plângere penală [….] cu privire la infracţiunea de înaltă trădare. Înaltă trădare pentru că a fost infracţiune comisă de premierul României în funcţie şi asta atrage calitatea infracţională a respectivului şi trădare pe partea de fond pentru că a lucrat premierul României în beneficiu şi împreună cu o putere străină pentru a provoca pagube severe în România, ţara pe care dânsul trebuia să o reprezinte şi faţă de care jurase un angajament de fidelitate, un jurământ pe care nu şi l-a respectat, adică exact asta este definiţia infracţiunii de înaltă trădare”, a spus Vlad Gheorghe în faţa Parchetului General, potrivit Mediafax.
El s-a referit și la infracţiunea de omor calificat, „pentru că au existat victime în urma inundaţiilor din anul respectiv, dar rămâne în sarcina Parchetului să lămurească dacă declaraţiile lui Ponta erau pentru inundaţiile din primăvară sau pentru inundaţiile din vară, pentru că şi asta este neclar. Dacă privesc inundaţiile din vară, atunci discutăm şi despre omor calificat”.
Cu o zi în urmă, Vlad Gheorghe a explicat că plângerea este pentru că Ponta a „permis inundarea intenționată a României”, alături de complici precum „Ministrul Energiei de la acea vreme și șeful de la Apele Române.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37af698838828869b1e1b8074a892088.webp)
Pe 9 aprilie, Victor Ponta a spus că în 2014, atunci când era premier, a fost de acord să inunde sate româneşti pentru a salva Belgradul, motiv pentru care a și primit cetățenia sârbă.
Concret, actualul candidat la alegerile prezidențiale din 4 mai a explicat că a dat „ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și în felul ăsta nu s-a inundat Belgradul”. După aceste declarații, Ponta a fost criticat de mai mulți politicieni și de contracandidații săi la prezidențiale.
Ponta a revenit apoi asupra declaraţiilor şi a spus că au fost inundate două hectare de pământ şi că ar face la fel dacă va fi preşedinte: „O să iau decizii pe care un lider trebuie să le ia în momente de criză, să salvezi vieţi omeneşti, chiar dacă asta înseamnă nişte terenuri inundate, ceea ce în cazul din 2014 chiar au fost doar câteva hectare”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b99ae7da4980a72c5581437ae66b63b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a02e44b8f6707fcfb8f8921d528c3a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5d065912cddec15dee9619cb0d479888.jpg)