ANALIZĂ/ Plângerea lui Orban a băgat PSD în criză. Care este adevărata miză pentru Guvern

În 2015, când procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Victor Ponta, premier la vremea respectivă, mulți au speculat o suspendare din funcție pe care ar fi trebuit să o ceară președintele Klaus Iohannis. Numai că, în cazul lui Victor Ponta, prevederile din legea responsabilității ministeriale nu se aplicau, având în vedere că el era protejat de imunitatea parlamentară, fiind și deputat.

În cazul Vioricăi Dăncilă, în scenariul în care procurorii vor dispune urmărirea penală, ar urma să se aplice respectivele prevederi, dar și cele constituționale.

Articolul 109, Constituția României

(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Articolul 16, legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

 (1)„În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii”.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

(2) „Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

(5) „Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia”

Articolul 20, legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

„În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie”.

Cazul Atanasiu

Dacă președintele Klaus Iohannis ar recurge la suspendarea din funcția de premier a Vioricăi Dăncilă, atunci am avea un episod similar cu cel din 2006.

La momentul respectiv, Adriana Săftoiu a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva ministrului Apărării de atunci, Teodor Atanasiu. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale de atunci îl acuza pe Atanasiu de abuz în serviciu. Ulterior, și deputatul PSD Eugen Bejinariu a depus o a doua plângere pe numele lui Teodor Atanasiu.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Ca atare, pe baza lor, Traian Băsescu a activat prevederile legale și l-a suspendat pe Atanasiu, nu înainte însă ca acesta să fie audiat de comisia specială prevăzută de lege. În final, Teodor Atanasiu a câștigat în instanță, însă cum nu a fost repus în funcție, a demisionat.

Cazul Dăncilă

Ludovic Orban a sesizat Parchetul General, în cazul Ambasadei din Israel, în care îi vizează pe Viorica Dăncilă și pe Liviu Dragnea, vizați pentru înaltă trădare și divulgarea de informații secrete. Ludovic Orban a precizat că a făcut sesizarea în calitate de cetățean.

Un prim pas a fost făcut de Parchetul General, care și-a declinat competența și a trimis sesizarea la procurorii DIICOT.

La scurt timp, liderii PSD au reacționat în termeni extrem de duri la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care l-au acuzat de lovitură de stat. Acest termen a fost folosit cu precădere în 2012, când s-a ajuns la suspendarea președintelui Traian Băsescu.

Inclusiv președintele PSD, Liviu Dragnea, a lansat un val de atacuri la adresa șefului statului, spunând că acest demers este ”o acțiune violentă, nedemocratică și neconstituțională”. Nu se știe însă dacă PSD va recurge la metoda din 2012, la suspendarea președintelui.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Citește și: Primul doctorat susținut la Politehnica din București, în 1936, a fost al unui american

Urmărește-ne pe Google News