Libertatea a obținut ”planul alb” al spitalelor, de la o clinică de urgență din nordul țării, valabil însă pentru toată România.
Aceste planuri arată cum trebuie să reacționeze spitalele atunci când riscă să fie sufocate de numărul mare de pacienți, victime ale unor calamități, accident multiplu sau în cazul unei epidemii sau pandemii.
În următoarele săptămâni, marile spitale de urgență vor fi nevoite să declanșeze aceste planuri albe, spun experții. Pe grupurile medicilor epidemiologi circulă aceste documente, pentru ca medicii să știe ce au de făcut.
În cele 59 de pagini, documentul arată cum se organizează echipele din spital, cum se comunică în situații de criză, cum se organizează zona de triaj sau cum se restrânge activitatea secțiilor mai puțin relevante pentru o anumită situație de criză.
Planurile albe sunt actualizate anual și, în proporție de 90%, sunt standardizate pentru orice mare spital de urgență din țară. Ele trebuie să fie declanșate atunci când un flux mare de pacienți amenință să copleșească, din punctul de vedere al resurselor, capacitatea de răspuns a spitalului. Prioritizarea și organizarea vor fi esențiale.
În cazul declanșării planului alb, comandamentul de criză al spitalului este structura centrală de comandă a tuturor resurselor ce pot fi mobilizate în interiorul unității medicale.
Acest comandament de criză cuprinde:
- directorul medical al spitalului
- ofițer de legătură
- responsabil cu informarea publică
- responsabil cu securitatea și siguranța spitalului
- responsabil cu planificarea
- responsabil cu aspectele financiare
- responsabil cu aspectele logistice
Acest comandament poate decide suplimentarea resurselor pe secțiile implicate și limitarea activității pe secțiile neimplicate.
În paralel, la nivelul Unității de Primiri Urgențe se va crea celula de criză, responsabilă printre altele, și de activitatea de triaj.
Spitalul al cărui plan alb îl prezentăm astăzi va avea o singură zonă de triaj, amplasată astfel încât să permită evaluarea rapidă a pacienților. În funcție de structura spitalului pot fi amplasate puncte de triaj succesive, dar în cadrul unui flux unic.
Planul alb detaliază, de asemenea, cum vor fi create celule de criză la nivelul secțiilor din spital.
Aici, la fiecare 30 de minute, asistentul șef va reevalua, pe baza rapoartelor primite, disponibilul de personal, materiale, paturi eliberat, va centraliza aceste informații și le va pune la dispoziția Comandantului celulei de criză.
Spitalele trebuie să-și pregătească, pentru aceste situații speciale, planuri pentru alertarea și suplimentarea personalului medical.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro