ComenteazăÎn Japonia, pregătirile pentru dezastre sunt luate în serios. Motivul este evident. În ultimul deceniu, țara insulară a fost nevoită să facă față mai multor fenomene naturale, de la furtuni tropicale la cutremure. Mai exact, 20% dintre toate seismele puternice care au avut loc pe glob.
Unul dintre aceste evenimente va rămâne în istorie. Cutremurul din 2011 din regiunea Tohoku a generat un tsunami devastator, care a ucis peste 15.000 de oameni și a avariat centrala nucleară Fukushima Dai-Ichi.
Schimbările climatice sunt și ele un factor major în declanșarea dezastrelor.
Numărul de incidente globale de acest gen a crescut la 7.348 în ultimii 20 de ani de la 4.212 în precedentele două decenii, potriviy unul raport ONU. Rezultatul acestor incidente: 4,2 milioane de persoane afectate și costuri economice de 2,97 trilioane de dolari.
Acesta este motivul pentru care Japonia a început să crească volumul deja considerabil al investițiilor în domeniul combaterii dezastrelor naturale.
În decembrie, spre exemplu, guvernul a adoptat un plan pe cinci ani, în valoare de 15 trilioane de yeni (144,4 miliarde de dolari) pentru accelerarea pregătirilor anti-dezastre.
Măsurile menite să reducă efectul unor cutremure masive – sau al unor inundații – sunt diverse și vizează inclusiv consolidarea șoselelor, a școlilor și a aeroporturilor sau folosirea unui supercomputer prentru estimarea volumului precipitațiilor.
Planul, care include 123 de proiecte de reducere a riscurilor dezastrelor, a fost adoptat după ce guvernul a considerat că un proiect deja existent era insuficient pentru protejarea vieților și proprietăților oamenilor.
În prezent, scrie Bloomberg, arhitecții și inginerii încearcă să depășească pe cât posibil limitele tehnologiei pentru a reduce cât mai mult pagubele.
”Reformând gradual legile privind construcția în semn de răspuns la cutremurele succesive și la schimbările socioeconomice și demografice, Japonia a construit un mediu care este unul dintre cele mai sigure și mai rezistente la dezastre din lume”, notează un raport al Băncii Mondiale din 2018.
Tehnologie inovatoare
Tokyio Skytree, unul dintre cele mai înalte turnuri de televiziune, la cei 634 de metri ai săi – este un exemplu faimos al acestor eforturi ale Japoniei.
Vântul este cea mai mare provocare pentru clădirile înalte, spune Atsuo Konishi, inginer la Nikken Sekkei, care a contribuit la construirea Skytree.
Prin urmare, Konishi și colegii săi au proiectat un turn din metal cu împletituri, care pur și simplu permite vântului puternic să treacă prin el.
Skytree are de asemenea un sistem unic de control al vibrațiilor: o coloană de beton de 375 de metri, care este conectată de cadrul exterior al turnului printr-o serie de amortizoare flexibile, dar este structural independentă.
Coloana se mișcă cu un decalaj de timp și reduce vibrația întregii structuri cu până la 50% în timpul unui cutremur și cu până la 30% în timpul vânturilor puternice.
Oțel și lemn
Un sistem mai comun în Japonia este izolația seismică, care presupune că fundațiile clădirilor conțin straturi de oțel și cauciuc, care au rolul de a absorbi șocurile.
Tehnica este folosită în Japonia din anii 1980 și este acum folosită de mii de clădiri din țară și străinătate, inclusiv sediul Apple din Silicon Valley, spre exemplu.
În clădirile noi, unii ingineri experimentează cu materiale neconvenționale.
Maeda Corp. construiește o clădire de birouri cu 13 etaje în Tokyo, folosind un amestec de oțel și lemn, care are rolul de a îmbunătăți rezistența la seisme.
”Lemnul este rareori folosit drept element rezistent la cutremure în interiorul unei clădiri cu cadru de oțel”, spune Yoshitaka Watanabe, inginer-șef la Maeda.
Dar pentru că oțelul poate rezista forțelor de tracțiune, iar lemnul rezistă forțelor de comprimare, fievcare material compensează neajunsurile celuilalt.
Folosirea lemnului reduce impactul asupra mediului, în vreme ce oțelul întârzie prăbușirea, în cazul unui incendiu, oferind mai mult timp pentru evacuare, spune Akira Wada, profesor de inginerie la Tokyo Institute of Technology.
Inteligență artificială
Inteligența artificală începe și ea să joace un rol important în proiectarea clădirilor.
Software-ul de simulare a taifunurilor poate estima forța și viteza vânturilor în două-trei zile, un proces ce ar putea dura câteva luni în mod obișnuit.
Arhitecții vor putea folosit aceste date estimate de software atunci când proiectează formele clădirilor sau grosimea geamurilor, spre exemplu.
În ciuda tuturor eforturilor, riscuri numeroase rămân.
Managementul indundațiilor este încă o problemă, așa cum au arătat ploile din vara anului trecut, care au ucis 85 de persoane.
Evacuarea este deseori o problemă pentru oamenii în vârstă – o problemă specifică pentru populația îmbătrânită a Japoniei.
O soluție posibilă este construirea de adăposturi rezistente la dezastre chiar acasă la oameni.
Inspirat de design-ul nordic, arhitectul Naoko Ito a proiectat un adăpost din lemn încorporat în locuință, care crește durabilitatea întregii case și oferă și un spațiu de refugiu pentru oamenii care nu apucă să fie evacuați.
Pe măsură ce dezastrele naturale devin o normalitate în mai multe colțuri ale lumii, alte țări ar putea să urmeze abordarea japoneză, scrie Bloomberg.
”Trebuie să planificăm, încă din faza de proiectare, o structură care să reziste dezastrelor”, spune mayumi Sakamoto, profesor la Universitatea din Hyogo, specializat în managementul riscului de dezastre.
”Prin încorporarea facilităților de pregătire pentru dezastre în faza construcției, orașul va deveni mai rezilient”, concluzionează el.