«Forţa Kremlinului este subapreciată»

Vladimir Socor avertizează că anumite interese economice apropie Uniunea Europeană mai degrabă de poziţia Moscovei decât de interesele Kievului, Chişinăului şi Bucureştiului.
“Forţa Rusiei este subapreciată de mulţi comentatori. Rusia domnului Putin are atâţia bani, încât se poate prezenta în multe ţări majore occidentale, Germania şi Franţa, în primul rând, ca un salvator al unor mari întreprinderi industriale lovite de criză, în care Rusia investeşte masiv: rafinării de petrol, în Germania, navele de luptă Mistral, în cazul Franţei. Guvernul francez e disperat să salveze din criză şantierele navale din Nantes, ar vinde armament oricui, şi diavolului. Lipsa de principii, presiunea crizei economice din Occident, acumularea de către Kremlin a unor mari resurse financiare datorită preţului petrolului, care se menţine foarte ridicat. Rusia are aceste pârghii de influenţă”, a explicat Vladimir Socor.

«Pregătită să anexeze şi Insula Şerpilor»

Despre un asemenea scenariu a atenţionat cotidianul nostru încă din 15 mai. Sub titlul “Rusia, pregătită să ocupe Insula Şerpilor”, Libertatea a prezentat planul Moscovei de a ajunge la graniţa României.
“O puternică flotă maritimă a Federaţiei Ruse este pregătită în orice moment pentru ocuparea şi blocarea Insulei Şerpilor (Leuce) sub pretextul neplăţii unor datorii faţă de Moscova. Această manevră ar aduce forţele armate ale Rusiei la 45 de kilometri distanţă de România. Al doilea pas al lui Vladimir Putin ar fi anexarea Transnistriei şi a Găgăuziei, lucru care i-ar asigura accesul uşor la Delta Dunării, respectiv la braţul Chilia”, explica în ziarul nostru generalul Emil Străinu, doctor în ştiinţele războiului geofizic, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
Conform planului secret, Moscova ar urma să ocupe Insula Şerpilor, apoi să anexeze Transnistria şi Găgăuzia (colorat cu negru), după care să se extindă în tot spaţiul dintre Odessa şi braţul Chilia al Dunării (zona încadrată cu roşu)

Fundaţia Jamestown este considerată farul strategiei americane în spaţiul ex-sovietic

Istoricul Vladimir Socor, născut la Bucureşti în 1945, este un analist politic al Fundaţiei Jamestown, specializat pe problemele politice şi conflictele etnice din fostele republici sovietice, aşa-numitele “conflicte îngheţate” ale regiunii ex-sovietice.
Fundaţia Jamestown, din Washington, este un institut de cercetare şi analiză politică, fondat în 1984 de Arkady Shevchenko, cel mai înalt oficial sovietic dezertat vreodată în Statele Unite. Fundaţia funcţionează ca o platformă de sprijin al disidenţilor din fostul bloc sovietic – inlcusiv în cazul fostului şef al spionajului din România Socialistă, Ion Pacepa.
Astăzi, misiunea sa declarată este de a informa şi educa factorii de decizie politică în ceea ce priveşte evenimente şi tendinţe pe care le consideră ca fiind importante din punct de vedere strategic pentru Statele Unite ale Americii.

Adrian Cioroianu, istoric şi om politic: «În Germania, slujbele a 300.000 de oameni depind de banii companiilor ruseşti»

Libertatea a contactat alţi doi politologi de marcă pentru a comenta planul Moscovei de a se apropia de coasta României.
“Extinderea spre vest a Rusiei este o temere a multor comentatori, dar să sperăm că nu o să se întâmple nimic brusc, nimic violent. Nu cred că se poate prevedea un deznodământ clar, în orice caz, noi avem o experienţă istorică destul de neplăcută cu Rusia, în momentele de criză, de aceea trebuie să fim atenţi. În ceea ce priveşte reacţia Germaniei şi a Franţei, cred că vor continua să susţină unitatea statală a Ucrainei. Desigur, în Germania slujbele a 300.000 de oameni depind de banii de la Moscova, iar Franţa are cele două nave militare Mistral pe care trebuie să le livreze Rusiei. Vorbim însă despre contracte economice semnate mai de mult, care nu vor greva poziţia tranşantă a UE împotriva anexării de teritorii de către Rusia”, ne-a spus istoricul şi omul politic Adrian Cioroianu (foto stânga).
Cristian Pârvulescu (foto dreapta), istoric, politolog: “Nu cred că Rusia ar putea anexa vreodată Odessa direct, ci prin interpuşi. Asta pentru că, spre deosebire de Crimeea, unde a avut un argument istoric, în Odessa nu are nici un argument, adică e mult mai complicat. Desigur, lucrurile pot degenera, dar este destul de puţin probabil să se ajungă la un deznodământ similar celui din Crimeea”.

Urmărește-ne pe Google News