Articol opinie de Gillian Tett
Săptămâna aceasta, Conference Board a publicat un sondaj care arată că încrederea consumatorilor a scăzut la „cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani și mult sub pragul … care semnalează de obicei o viitoare recesiune”. Mai rău, alegătorii se așteaptă ca inflația să depășească 6 % din cauza tarifelor impuse de Trump – cu mult mai mult decât anul trecut.
Acest lucru ar putea fi influențat de politica partizană: Democrații sunt deosebit de pesimiști, arată datele Pew. Iar sondajele privind sentimentul consumatorilor au o valoare predictivă mixtă. Dar sondajul Conference Board este preluat de alte sondaje. Iar săptămâna aceasta, Austan Goolsbee, un înalt oficial al Rezervei Federale, a avertizat că această schimbare a sentimentului va îngreuna reducerea ratelor de către Fed, așa cum își dorește Trump (parțial pentru a evita o explozie a datoriei).
Așadar, ce poate face Casa Albă? O soluție evidentă ar fi să reducă anxietatea și incertitudinea legate de tarife. Dar nu pariați că acest lucru se va întâmpla prea curând, cu atât mai puțin înainte de ceea ce Trump numește „ziua eliberării”, pe 2 aprilie. Președintele consideră că tarifele sunt un „cuvânt frumos”, deoarece i-au oferit o pârghie, iar consilieri-cheie precum Peter Navarro neagă că acestea sunt inflaționiste.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f260f7021d174f78ae2e3a206d4a8ed.jpg)
Cu toate acestea, un alt aspect de urmărit în schimb este prețul petrolului. Unii consilieri ai lui Trump consideră acum că acesta este un instrument antiinflaționist crucial – deși dezvăluie, fără să vrea, contradicțiile din politicile lor. Pe hârtie, viziunea lui Trump cu privire la combustibilii fosili pare clară. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a susținut mult timp un plan economic cu „trei săgeți”.
Acesta vizează un deficit de 3 %, o rată de creștere de 3 % și o creștere a producției de petrol și gaze cu echivalentul a 3 milioane de barili pe zi. Bessent susține că mantra lui Trump „drill baby drill” va stimula industria americană. De asemenea, va crește dominația geopolitică a Americii, prin îndepărtarea puterii de stabilire a prețurilor și de aprovizionare de la țările Opec.
Și mai important, scăderea prețurilor la benzină – sau „gaz” – ar putea acționa ca o forță deflaționistă pentru a compensa impactul tarifelor, în special atunci când este asociată cu dereglementarea. Sau cel puțin așa se spune în Trumpland. La urma urmei, energia nu este doar o componentă importantă a cheltuielilor gospodăriilor; prețurile la pompă sunt unul dintre cele mai vizibile barometre ale inflației pentru alegători.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5a9ee0c9c62b0dc7c7dc3f4b9e38a64d.jpg)
Ele sunt o euristică, după cum ar fi spus Daniel Kahneman, psihologul comportamental. Și, întrucât scăderea prețurilor petrolului ar comprima, de asemenea, economiile unor producători precum Rusia și Arabia Saudită, un beneficiu secundar este creșterea puterii de influență a lui Trump în orice negocieri cu aceste țări. Prin urmare, la Casa Albă se vorbește despre faptul că președintele ar trebui să țintească un preț de 60 de dolari sau chiar 50 de dolari pe baril, față de aproximativ 70 de dolari în prezent.
Cu toate acestea, există trei mari obstacole de înfruntat. În primul rând, Trump nu dorește să se îndepărteze prea mult de regimul saudit (deși unii consilieri cred că acesta ar putea compensa scăderea prețurilor prin achiziționarea de petrol saudit pentru a reface stocurile scăzute ale SUA). O a doua problemă este dezvăluită într-un sondaj extraordinar publicat de Fed Dallas în această săptămână.
Acesta arată că producătorii de șist consideră haosul economic actual și discuțiile despre prețuri drept un „dezastru” atât de mare încât refuză să crească producția. Sau, după cum a spus unul dintre respondenți: „Amenințarea unui preț al petrolului de 50 de dolari de către administrație a determinat firma noastră să își reducă cheltuielile de capital pentru 2025 și 2026″.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a9406b62e58a31c7fa7561cb99a14478.jpg)
Și, în timp ce echipa Trump încearcă să contracareze această situație prin norme de autorizare mai permisive și atacuri performative asupra energiei regenerabile, JP Morgan calculează că numărul de platforme a scăzut ușor în ultima perioadă. Acesta este un contrast puternic și ironic cu ceea ce s-a întâmplat în timpul administrației anterioare a lui Joe Biden, când numărul platformelor a crescut. A treia problemă este poziția geopolitică a lui Trump.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu – de exemplu, recentele atacuri asupra Houthis – crește de obicei prețul petrolului. La fel se întâmplă și cu tarifele. Săptămâna aceasta, de exemplu, prețul petrolului a crescut după ce Trump a amenințat cu sancțiuni, sau tarife secundare, împotriva celor care cumpără petrol venezuelean.
Următorul lucru pe care trebuie să îl urmărim este Canada. Dacă Mark Carney, noul prim-ministru canadian, dorește să îl liniștească pe Trump, cel mai bun pariu al său ar putea fi să se angajeze să vândă (chiar) mai mult din cei 6 milioane de barili de țiței pe care țara sa îi produce în fiecare zi Americii (care este cel mai mare consumator de petrol din lume), la prețuri ieftine. Deoarece Trump îl apreciază personal pe Carney, acest lucru ar putea funcționa.
Dar nu este clar dacă Carney va fi de acord. Și dacă nu o va face – iar Trump va declanșa un război comercial în toată regula – acest lucru ar putea arunca în aer o politică energetică ieftină (chiar dacă o recesiune ar trage în mod normal prețurile în jos). Așadar, dacă sunteți confuzi în legătură cu planul energetic al lui Trump, nu sunteți singurii.
Și, deși încurajarea unei astfel de confuzii este parțial o tactică deliberată menită să sporească influența de negociere a administrației, nici măcar Trump nu poate ignora la nesfârșit aceste sondaje de consum. Dacă așteptările inflaționiste continuă să crească, așteptați-vă la mai multe meme-uri „drill, baby, drill”. Da, acesta este parțial un gest de sfidare din partea lui Trump. Dar ar putea deveni și un strigăt de disperare.
© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.

parpalache • 29.03.2025, 09:22
In 1980-dupa„criza iraniana”-dolarul ajunsese sa fie refuzat ca valuta, de imbogațiții aliați vest europeni!Iar prima masura pe care noul președinte-republicanul Ronald Reagan- a luat-o a fost sa...creasca dobânzile la 20%-chiar 21,5%!Masura care la prima vedere parea aberanta!Dar efectul-rapid-a fost ca a atras ca un magnet banii din toata lumea,iar monedele vest europene s-au depreciat-de ex.francul francez ajungând la o paritate de 10 fr.f.pentru 1 USD,in loc de 5 pentru 1-cum era in mod obișnuit!Binențele ca dupa aceea dobânzile au revenit la normal,dar economia americana era refacuta!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_93a7cffcafcdc28ee6c7200ac6e3a63f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f09e0e4b568a46ca371da6f89e80fb3f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d0757f8fb2c92ac3d7a6ada21fe8ecf4.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_61db2c334c4fd2c9074623d82103e568.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_723ca514dc8e74f36c3d22df13c4bbba.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_df6d0afa64091e62d92f300a909dcd39.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_14a397baf51064a650b0bf975d7b0d2b.jpg)