Rezultate Bacalaureat 2017. Ce note s-au luat în fiecare județ

În document se precizează că diaspora română se cifra, conform estimărilor publicate în 2016, între 3,5 și 4 milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate. Dintre aceștia, mai bine de 2,8 milioane trăiesc într-o altă țară membră a Uniunii Europene, unde se regăsesc importante comunități românești, precum cele din Italia–aprox. 1.150.000 de români înregistrați oficial, Spania, cu peste. 900.000 cetățeni români.

În strategie se precizează că diaspora de mobilitate a înregistrat constant o tendință de creștere, ajungând la o rată de creștere anuală a emigrării de 7,3% în 2015, conform datelor ONU.
”În comunitățile istorice, estimările se apropie de 6 milioane de persoane (4,5 milioane în Republica Moldova inclusiv emigrația, 500.000 în Ucraina, 300.000 în Serbia, Bulgaria, Ungaria, 300.000 în Peninsula Balcanică, alții răspândiți în alte regiuni din fosta Rusie Sovietică, sau Europa Centrală)”, se arată în Strategie.

Autoritățile mai spun că în acest moment se înregistrează o ”schimbare a orientării celor care pleacă din România dinspre Europa de Sud (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) spre Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord (Benelux, Germania, Danemarca, țările scandinave).

Primul soț al Ilenei Ciuculete, declarații cutremurătoare despre artistă și Cornel Galeș: „Ea se afla acolo, pe patul de spital…”

”Românii din jurul granițelor sunt și ei cuprinși în acest trend regional al migrației economice, ajungând să constituie în numeroase țări în care se regăsesc cetățeni români comunități înrudite. Consecință directă a acestui fapt este însă scăderea numărului de etnici români care locuiesc în comunitățile tradiționale din vecinătate”, se arată în document.

MAE își propune ca obiective prioritare promovarea limbii române în comunitățile din afara granițelor, susținerea componenței spirituale a comunităților românești, promovarea valorilor culturale ale comunităților românești.

Se vorbește și despre stabilirea unui dialog eficient între românii de pretutindeni şi instituţiile statului român, precum şi ale statelor de
cetăţenie.

Strategia își propune și un obiectiv nou: susținerea proceselor de integrare și apărarea drepturilor românilor de pretutindeni.

”Autoritățile române oferă românilor de pretutindeni un sprijin concret în ce privește integrarea lor în societățile statelor de reședință și participarea la viața socială, economică, culturală a acestora. Acest sprijin include exprimarea interesului politic faţă de autoritățile statelor de reședință, ca o componentă a relațiilor bilaterale, asumarea în planul politicii europene a obiectivului consolidării și dezvoltării drepturilor recunoscute cetățenilor Uniunii Europene, susținerea educației, a vieții culturale și asociative, pentru care sunt elaborate politici și programe la nivelul instituțiilor publice, sunt derulate acțiuni, alocate resurse umane și bugetare”, se afirmă în planul de acțiune al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

În Strategie se vorbește și despre procesul re-întoarcerii, care îl pune pe individ în fața acelorași dificultăți și provocări ca și cel al plecării.

”Românii care se întorc acasă au de cele mai multe ori probleme în a-și găsi o locuinţă, un loc de muncă, a obţine recunoaşterea diplomelor și calificărilor obținute în alte țări. Statul român trebuie să sprijine eforturile acestora de a se re- integra în societate, de a redeveni persoane active în România”, se arată în document.

În urmă cu câțiva ani pica BAC-ul, azi aflăm un detaliu incredibil despre fata Clejanilor. Nici nu o cheamă Margherita. Care e adevăratul ei nume și ce s-a făcut public în urmă cu câteva momente

 
 

Urmărește-ne pe Google News