ComenteazăDispozitivul ia forma unui mic plasture ce se montează la baza gâtului și poate fi purtat în permanență. Cât timp este purtat, transmite date despre starea de sănătate a pacientului pentru a asigura o monitorizare constantă.
Pe lângă monitorizare, echipa plănuiește să folosească aceste date pentru a înțelege mai bine traseul de dezvoltare al bolii și capacitatea de răspândire a virusului. Dispozitivul este în prezent utilizat pe 25 de pacienți și cadre medicale din cadrul spitalului Shirley Ryan AbilityLab.
Plasturele este proiectat pentru a fi purtat 24/7 și folosește inteligența artificială pentru a monitoriza starea de sănătate a pacientului
Partea fizică a dispozitivului a fost proiectată și construită în cadrul Universității Northwestern, iar echipa de la Shirley Ryan s-a ocupat de partea de software. Algoritmii proiectați de aceștia sunt meniți să monitorizeze pacientul și să trimită un semnal de alarmă dacă sunt detectate simptome caracteristice COVID-19.
Printre parametrii pe care îi urmărește acesta se află temperatura, mișcări ale toracelui (care sunt folosite pentru a detecta iregularități respiratorii), activitatea cardiacă și felul în care tușește persoana respectivă. Aceste informații sunt transmise wireless către un server protejat, unde datele sunt interpretate pentru a detecta prezența unei infecții.
În prezent, plasturele nu poate analiza nivelul de oxigenare al sângelui – niveluri scăzute de oxigen în sânge fiind un indicator puternic al unei infecții cu SARS-CoV-2.
Plasturele este construit dintr-un material flexibil ce conține senzorii necesari pentru monitorizare și are dimensiunea unui timbru poștal.
Până în prezent, a fost folosit pentru a aduna un total de peste 1.500 de ore de monitorizare non-stop a pacienților cu COVID-19 și a personalului medical, o cantitate imensă de date ce va ajuta la înțelegerea mai bună a acțiunii virusului, explică echipa.
“Anticipăm că algoritmii folosiți pentru acest dispozitiv o să observe semnele și simptomele de COVID-19 din datele preluate de la pacienți chiar înainte ca pacienții să le perceapă. Acești senzori au potențialul de a proteja atât pacienții, cât și personalul medical deoarece ne vor informa din timp despre cine este potențial infectat, pentru a preveni răspândirea virusului și pentru a permite tratarea rapidă a infecției” – Arun Jayaraman, unul din cercetătorii care au lucrat la dezvoltarea algoritmilor utilizați.
Plasturele poate fi folosit pentru monitorizare în cadrul spitalelor, precum și acasă
Datele obținute cu aceste dispozitive ne-ar putea ajuta să înțelegem, de exemplu, de ce unii pacienți par a se vindeca înainte de reizbucnirea simptomelor sau de ce unii dintre cei aparent vindecați au din nou teste pozitive pentru virus după ce au fost confirmați ca fiind vindecați.
Nicio altă metodă disponibilă în prezent nu permite supravegherea atât de amănunțită, susținută și în timp real a pacienților, explică autorii.
“Capacitatea de a ne monitoriza pe noi și pe pacienții noștri și de a fi alertați în timp real asupra schimbării stării lor de sănătate este un instrument extrem de important contra COVID-19. Un astfel de dispozitiv poate ajuta și la reducerea stresului suferit de pacienți și de personalul medical pentru că detectează rapid prezența unei infecții și permite intervenția din timp contra acesteia” – Dr. Mark Huang de la Shirley Ryan AbilityLab, unul dintre cei care au purtat senzorul.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.