FOTO | Platforma Iadului. „Rulmentul” Brașov, pe vremuri mândria socialismului românesc, a ajuns o ruină!

de Justin Gafiuc
În perioada comunistă, Brașovul era al doilea pol industrial al României. Iar întreprinderea “Rulmentul” intra printre perlele coroanei, alături de Steagul Roșu și Tractorul. La fabrică lucrau peste 7.000 de suflete, iar zecile de hectare pe care se întindea uzina reprezentau un adevărat oraș în oraș.

Înființată în 1959, “Rulmentul” a respirat greu după Revoluție, iar în 2007 și-a dat obștescul sfârșit, intrând în faliment. Acumulase datorii de peste 70 de milioane de euro! “Oțelul pentru rulmenții mari, folosiți inclusiv la nave industriale sau militare, era importat din Suedia. Iar produsele finite se exportau apoi în aproape 100 de țări de pe glob până la căderea lui Ceaușescu”, spune un fost șef din administrația întreprinderii.

Între municipalitate și un controversat afacerist

În ultimii 12 ani, “Rulmentul” a trecut prin peste 40 de licitații de vânzare, inclusiv una în urma căreia fusese desemnat un câștigător pentru suma de 35 de milioane de euro, dar banii nu s-au mai plătit, așa că tranzacția a fost anulată. Pe traseu au apărut și bizare cereri de revendicare, dar și proiecte rămase la sertar, precum transformarea zonei într-un parc industrial sau amenajarea unui muzeu al industriei brașovene.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ultimele două idei au aparținut municipalității, care a preluat circa 36 de hectare din terenul uzinei, restul de 8 ha ajungând, contra a 2,6 milioane de euro, în posesia companiilor unui controversat afacerist de etnie maghiară, Ede Erdely.

Pradă pentru hoții de fier vechi

Astăzi, o incursiune prin complexul “Rulmentul” echivalează cu o teleportare într-un film horror. Șiruri de hale abandonate, în jurul cărora s-au strâns stive de gunoaie și vegetație crescută haotic, se întind cât vezi cu ochii, iar câinii vagabonzi au pus stăpânire pe multe dintre aleile roase de vreme sau, pur și simplu, surpate.

O locomotivă își face și ea somnul de veci în capătul unei căi ferate dezafectate, iar geamurile sparte la multe dintre clădiri lasă să se vadă dezastrul care stăpânește și în interioare. Târziu, o mașină de teren apare în trombă, iar de la volanul bolidului un tip cu alură de recuperator cere socoteală: “Cam ce căutați aici? Sunteți pe o proprietate privată! Părăsiți imediat incinta!”.

În spate rămâne un nor de praf și mână liberă inclusiv pentru hoții de fier vechi, căci în Brașov e de notorietate că platforma “Rulmentul” este sursă de capturi pentru băieți descurcăreți, care nu se sfiesc și în timpul zilei să încerce marea cu degetul.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Concurența s-a ridicat lângă Brașov

Într-un moment în care uzina “Rulmentul” era în cădere liberă și-și trăia ultimele luni de viață, concernul german “INA Schaffler” inaugura în vara lui 2005 o fabrică de rulmenți, cu circa 3.000 de angajați, mulți proveniți chiar de la întreprinderea dusă spre faliment. Proiectul s-a dezvoltat în localitatea Cristian, lângă Brașov, unde se produc componente pentru industria de mașini-unelte și pentru cutiile de viteze ale automobilelor, precum și rulmenți mari utilizabili în aria energiei eoliene.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro