Strategia de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobată recent de Guvern, arată că România are mai mulți medici decât la intrarea în UE.
Astfel, dacă în 2007 România avea 48.199 de medici, inclusiv dentiști, la finele anului 2017 erau 57.304 medici.
Mai mult, din Strategia de Dezvoltare Durabilă rezultă că medicii nu au plecat în străinătate, ci au părăsit sistemul public de sănătate pentru a munci în mediul privat din România.
Potrivit documentului guvernului, dacă în 2007 erau 41.736 de medici în sistemul public, în 2016, numărul acestora a scăzut cu peste 6.000, ajungând la 35.680.
Concomitent, în sistemul medical privat, numărul medicilor a crescut, în aceeași perioadă, cu peste 15.000 în aceeași perioadă. Dacă în 2007 erau 6.463 de specialiști, în 2016, numărul acestora a ajuns la 21.624, adică de 3,4 ori mai mare.
Colegiul Medicilor a atenționat în ultimii ani că scade numărul medicilor din sistemul de stat, în contextul plecărilor masive ale specialiștilor la clinici din străinătate.
- Începând din 2010, peste 15.000 de medici au cerut Colegiului Medicilor actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării.
- Cel mai mare exod a fost înregistrat în 2011, când aproape 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară.
- Datele prezentate de Colegiul Medicilor la sfârșitul anului 2016 arătau că, în România, la fiecare 6 ore, un medic pleca din țară.
- Din 2017 a început să scadă numărul medicilor care voiau să plece în străinătate. Dacă în 2010 erau peste 2.800 de astfel de cereri, în 2017, a ajuns la puţin peste 1.200.
- După majorările de salarii din primăvara acestui an, Colegiul Medicilor a anunțat că numărul de solicitări depuse de personalul medical care doreşte să profeseze în străinătate s-a redus cu 40%.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind Profilul Sănătății în 2017, în România, numărul de medici este relativ scăzut comparativ cu mediile UE: 2,8 doctori per 1.000 de locuitori, comparativ cu 3,5 în UE. Din document rezultă că sunt doi factori care contribuie la această situație: ratele mari ale lucrătorilor în domeniul sănătății care au emigrat în ultimul deceniu (și, în special, după aderarea la UE în 2007) și scăderea salariilor în sectorul public ca răspuns la criza economică, care a dus la părăsirea sectorului de către personalul medical.
Sănătatea primește în România doar 56,5% din media europeană
Conform Strategiei, Sănătatea primește în România 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB), țara noastră fiind astfel pe ultimul loc în UE. Spre comparație, media europeană este de 8% din PIB.
Țara noastră este repetentă și la cheltuielile sociale: nivelul cheltuielilor publice cu destinație socială este de 34,9% din PIB, mult sub media europeană de 49,1%.
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2030, coordonată de Laszlo Borbely, fost ministru al Dezvoltării, oferă principalele direcţii de acţiune pentru implementarea Agendei 2030, asumată de 193 de state la Adunarea Generală ONU din 2015. Oficialii români vor să se axeze pe această strategie în perioada cât România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019.
Citește și: Fabrica de diplome false. Zeci de profesori au primit gradaţii de merit folosind acte false cumpărate cu 50-200 de lei