Comentează”Măsurile urgente vizează tratamentele antițânțari, care trebuie făcute pentru țânțarii adulți, dar mai ales asupra formelor larvare, care se dezvoltă în ape, în mici bălți. Tocmai ploile sunt favorizante pentru larvele de țânțari”, a explicat, pentru Libertatea, Alexandru Filip Vladimirescu, șeful singurului laborator de entomologie din România, de la Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
Alexandru Filip Vladimirescu, șeful singurului laborator de entomologie din România, de la Institutului ”Cantacuzino”
Dincolo de măsurile pe care le iau autoritățile, important este ce poate face fiecare om în propria gospodărie.
”Măsura cea mai simplă este să avem plase de țânțari. Să folosim insecticide de cameră și, de asemenea, dacă ne deplasăm în zone cu țânțari, să folosim substanțe repelente. De asemenea, o altă măsură foarte importantă, în special pentru gospodăriile care au curte, trebuie să eliminăm orice recipient care poate acumula apă de ploaie, pentru că acestea sunt locuri predilecte de evoluție a larvelor de țânțari”, a explicat cercetătorul Filip Vladimirescu.
În acest an, din 2 mai până în 31„ iulie au fost raportate 12 cazuri de infecție cu virusul West Nile, dublu față de 2017, potrivit datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Din cele 12 cazuri de boală , 10 sunt barbați și două femei.
În acest an nu s-a înregistrat niciun deces, în schimb, în 2017 au fost, până la sfârșitul lunii august, două decese.
Virusul West Nile se transmite la om doar prin intermediul ţânţarilor.
Din cauza ploilor, tratamentele trebuie repetate
Problema când plouă foarte des este că tratamentele trebuie repetate.
”Este o mare problemă când plouă de cel puțin două ori pe zi. Este cunoscut faptul că aceste substanțe, insecticidele, nu se aplică în zonele în care plouă foarte des și dacă este ceață. Așa că și tratamentele ar trebui repetate. Singura posibilitate este să stropim mai des”, a mai spus șeful de laborator de la Institutul ”Cantacuzino”.
Tratamentele sunt mai puțin toxice pentru animale și om
Insecticidul care se aplică este piretroid sintetic, dar acesta nu trebuie aplicat când plouă sau când este ceață.
. ”Este mai puțin toxic pentru animale și om, dar poate da toxicitate mare pentru albine. Atenție, nici prea multe tratamente, în zone cu apicultură, nu este recomandată. În prospectul substanței spune că nu se aplică atunci când plouă sau este ceață”, a precizat specialistul.
Substanțele de dezinsecție sunt diferite pentru țânțarii adulți și larve
Substanțele folosite pentru distrugerea țânțarilor sunt diferite pentru țânțari adulți și pentru larve, dar și pentru spațiile libere sau subsoluri de bloc și lacuri.
”Pentru formele larvare sunt alte tipuri de substanțe. Așadar, pentru bălți, subsoluri de blocuri, ștranduri sunt anumite substanțe. Pentru parcuri, curți, străzi, păduri sunt alte substanțe. Insecticidele sunt mai puțin toxice pentru animale și om, dar sunt foarte toxice pentru albine, insectele polenizatoare și pești. Tratamentele larvizide sunt foarte importante”, a explicat cercetătorul de la Institutul ”Cantacuzino”.
Țânțarul tigru s-a răspândit mult în ultimii ani
Dacă în 2012, țânțarul tigru a fost identificat în București și zonele limitrofe, an de an și-a extins aria.
”Țânțarul Zica nu exista în fauna românească și a apărut datorită cauciucurilor uzate, aduse în țară și a bambusului pe care îl avem în casă. Ouăle au venit cu acestea și au găsit condiții foarte bune în România”, a mai spus cercetătorul.
Descoperit în 2012, în București și zonele limitrofe, țânțarul tigru s-a extins an de an, așa că acum el poate fi identificat în Constanța, în Lunca Dunării și, poate, și la Cluj.
”Este este un țânțar agresiv, iubitor de căldură și umezeală. Este incriminat ca și vector pentru multe maladii, pentru animalele de companie aș aminti dirofilariile, care provoacă probleme grave. Pentru populația umană este vector cunoscut pentru febră galbenă, pentru febra Chikungunya și pentru Zica. Țânțarul tigru are o înțepătură mult mai agresivă și este diurn, adică atacă ziua”, a adăugat Filip Vladimirescu.
Anul acesta, țânțarul tigru a apărut mult mai devreme, în sectoarele 2 și 5 din București.
Institutul Cantacuzino, prin laboratorul de entomologie, se ocupă de supravegherea țânțarilor și a căpușelor
Populația de țânțari este monitorizată de singurul laborator entomologie din România, care funcționează la Institutul ”Cantacuzino”.
”Monitorizăm, acesta este rolul important al acestui laborator, supravegherea ecologică a insectelor vectoare a acarienilor vectori, căpușe”, a mai spus Filip Vladimirescu.
Femelele țânțar sunt cele care atacă, pentru că fără sânge, nu pot depune ouă.
”Supravegherea o facem acum doar în curtea institutului și vrem să montăm capcane în unitățile militare. Recoltăm de două ori pe săptămână. Vrem să prindem femelele, dar și celelalte, orice insecte. Cu aceste capcane vedem și care este fauna de insecte, mai ales țânțari, monitorizăm spectrul de specii și numărul acestora. Femelele țânțar sunt cele care atacă. Dacă nu au sânge, nu pot depune ouă. Se spune că există o predilecție a țânțarilor pentru o anumită grupă de sânge, A2 și pentru bioxidul de carbon emanat de piele”, a adăugat cercetătorul.
Laboratorul de la Institutul Cantacuzino este singurul din țară care are capabilitatea să se ocupe – și s-a ocupat în permanență de la înființarea sa, în 1922, de elaborarea strategiilor și organizarea eradicării malariei, investigațiile din timpul epidemiei de infecții neurologice cu virusul West Nile – de epidemiologia bolilor transmise de țânțari.
Specialiștii acestui laborator urmăresc:
- supravegherea ecologică (în București, zona metropolitană și diferite regiuni din țară) a populațiilor de vectori, în contextul schimbărilor climatice;
- activitatea conexă de susținere a programelor naționale ale Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile;
- activitățile de dezinsecție inițiate de primării.