PNL vrea să împiedice consumul de droguri cu mai mulți ani de închisoare. Motivarea inițiativei de a mări pedepsele, plagiată de pe site-ul unui centru penticostal pentru dependenți

Proiectul crește pedepsele cu închisoarea pentru consumatorii de droguri

Proiectul legislativ, înregistrat la Senat pe 28 martie anul acesta, modifică Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Crește pedepsele atât pentru consumatori, cât și pentru traficanți. A fost adoptat de Senat în ședința de luni, 27 iunie. 

Ce prevede legislația actuală vs ce prevede proiectul deputaților PNL: 

• Pedeapsa cu închisoarea pentru vânzarea de droguri de risc crește de la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani. Dacă e vorba de droguri de mare risc, pedeapsa cu închisoarea crește de la 5 – 12 ani la 7 – 15 ani.
  
• Pedeapsa pentru deținerea de droguri de risc, precum canabis, în vederea consumului, crește de la 3 luni – 2 ani sau amendă la 1-5 ani de închisoare. În cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa crește de la 6 luni – 3 ani la 2 -7 ani de închisoare. 

Proiectul a fost inițiat de deputații PNL Laurenţiu-Dan Leoreanu și Ioan Cupșa. Coinițiatori sunt alți 14 deputați PNL, printre care Raluca Turcan, Florin Roman și Sebastian Burduja. 

„Cred că interesul persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri este ultimul pe lista inițiatorilor acestei modificări de lege”, spune pentru Libertatea psihiatrul Eugen Hriscu, cofondator al clinicii Aliat, specializată pe tratarea dependenților. 

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

Acesta arată ce înseamnă înăsprirea pedepselor. În timp ce în Uniunea Europeană cele mai multe state încearcă să dezincrimineze anumite droguri, pentru a adresa dependența ca o problemă de sănătate publică, în România „vrem să creștem pedepsele, să criminalizăm și mai rău un comportament deja incriminat, iar lucrurile să devină și mai grave în underground, acolo unde nu mai avem acces și control”. 

Psihiatrul clinicii Aliat atrage atenția asupra faptului că prevenția consumului de droguri și tratarea persoanelor dependente de droguri nu se pot face „dacă îi împingem în spatele gratiilor” pe consumatori. Astfel de pedepse nu opresc consumul, doar îl aruncă sub preș și „creează iluzia de stabilitate într-o societate care nu e deloc stabilă”. 

Inițiator: Închisoarea îi poate ajuta pe dependenți, prin „faptul că nu vor mai consuma”

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat PNL, nu e de acord că închisoarea n-ar fi o metodă utilă de a scăpa de consumul de droguri în România. 

Contactat de Libertatea, deputatul spune că i-a venit ideea proiectului legislativ după ce a citit o analiză a Poliției Rutiere care arăta că dintre cei depistați în trafic că au consumat diferite substanțe, 50% consumaseră alcool și 50%, substanțe stupefiante. „E păcat să moară oameni nevinovați pentru o nebunie a ta”, adaugă el. 

Recomandări

Interpelare în Parlament, după un articol din Libertatea. Ministerele Economiei și Apărării dau vina unul pe altul cu privire la fabricile de armament

Creșterea pedepselor ar fi o primă pârghie care să descurajeze traficul de droguri, crede deputatul PNL. O altă măsură ar fi informarea elevilor asupra efectelor drogurilor. În modificările propuse însă nu se amintește nimic despre prevenție sau tratament. 

Întrebat cu cine s-a consultat, Leoreanu nu dorește să intre în detalii. „Astea sunt lucruri care fac parte din grupul de lucru”.

Motivarea inițiativei, plagiată dintr-un articol de acum trei ani

O bună parte din textul din expunerea de motive a proiectului de lege este plagiată dintr-un articol publicat în 2019 pe site-ul https://www.teenchallenge.ro/.  

• În expunerile de motive, inițiatorii explică motivația din spatele proiectelor legislative. 

Site-ul de unde au fost copiate pasajele aparține unui centru de tratare a dependenței de droguri. Centrul se află în județul Ilfov și are o componentă religioasă de tip penticostal. Programul de recuperare, care durează un an, include activități religioase ca parte din programul zilnic, precum timp de citire a Bibliei, timp de rugăciune sau participarea la servicii de biserică. 

Recomandări

Cuvintele rostite de Sorina Pintea la ultimul termen al procesului. Fosta ministră a fost prinsă cu șpaga în pungă. Avocat: „Scopul mitei nu are nicio urmă de sens”

Pasajele din articol au fost preluate identic în textul expunerii de motive, fără să fie prezentată sursa, doar fiind schimbată puțin ordinea la unele dintre ele. 

Deputatul Leoreanu spune că „sunt informații atât din surse deschise, cât și din surse închise”.

„Nu vorbim de vreo lucrare de licență sau doctorat. Folosești anumite elemente de surse care vin să argumenteze ceea ce spune legea”, adaugă inițiatorul legii. 

O catastrofă pentru societatea românească 

Specialiștii în adicții însă nu înțeleg cum o astfel de lege ar putea avea efecte pozitive în societate. Din contră, argumentează Eugen Hriscu, „ar fi o catastrofă pentru întreaga societate”. O compară cu gravitatea deciziei date de Curtea Supremă din SUA, în 24 iunie, privind dreptul la avort. 

Nu s-a opus absolut nimeni ca vânzătorul de o tonă de heroină să meargă la închisoare, dar ne-am opus cu toții ca tânărul cu o pastilă în buzunar să ia cinci ani de închisoare.

Eugen Hriscu, psihiatru, clinica Aliat:

În plus, explică Hriscu, o creștere a pedepselor nu poate avea decât efecte contrare. „Știm foarte bine ce s-a întâmplat când avortul a fost interzis”. Dă exemplu și criza etnobotanicelor cu care România se confruntă de ani. 

„Etnobotanicele au explodat după ce, în urmă cu 10 ani, statul a decis să interzică magazinele de vise, dar n-a luat nicio altă măsură, prevenție sau tratament. Efectul: azi etnobotanicele sunt cel mai vândut și cumpărat drog. Au distrus sute sau chiar mii de vieți”. Hriscu avertizează că o astfel de modificare legislativă, precum cea propusă de PNL, ar putea duce într-un loc și mai grav. „Prin aceste legi ne excludem singuri din Uniunea Europeană în acest domeniu”.

1,2 milioane de români consumă ocazional droguri

Unele state membre ale UE elaborează politici referitoare la canabisul recreativ, se arată în cel mai recent raport european privind consumul de droguri.

În decembrie 2021, Malta a legiferat cultivarea la domiciliu și consumul de canabis în scop privat.

Luxemburgul intenționează să permită cultivarea la domiciliu, în timp ce în Germania și în Elveția, care nu este membru UE, se discută despre posibilitatea de a institui sisteme care să permită vânzarea legală de canabis pentru consum recreativ.

„Dacă-ți lași bolnavii să fie tratați de polițiști, vei obține doar mai mulți infractori”

Din experiența sa de ani de studii și lucru direct cu dependenții, Eugen Hriscu consideră că „societatea românească este maturizată suficient încât să înțeleagă că închisoarea nu mai este un instrument. Doar politicienii români au rămas în această bulă delirantă în care ei sunt niște vătafi pe moșie, iar noi suntem aici să plătim taxe pentru ei. Și când ceva nu le convine, scot pulanul”. 

Eugen Hriscu mai atrage atenția că o astfel de propunere legislativă este complet lipsită de viziune chiar pe termen mediu și scurt, iar cazuri precum cel de la festivalul Saga, unde un tânăr a murit, în urma consumului de droguri, vor fi mult mai frecvente, pentru că persoanele care consumă droguri sau sunt dependente nu vor mai apela la ajutor din partea serviciilor medicale, din teama de a nu ajunge la închisoare.

Responsabilitatea tratării dependențelor de droguri trebuie dată medicilor și psihologilor, cum se întâmplă, de exemplu, în Portugalia și alte țări europene. România dă această responsabilitate politicienilor și polițiștilor. Și dacă-ți lași bolnavii tratați de polițiști, ceea ce vei obține sunt mai mulți infractori. 

Eugen Hriscu, psihiatru:

Libertatea a făcut o solicitare și către Agenția Națională Antidrog (ANA), despre ce poziție are agenția cu privire la modificările propuse și dacă a fost consultată pentru acest proiect de lege. Ziarul va publica răspunsul de îndată ce îl va primi.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro