La începutul lui 2024, pe 31 ianuarie, conducerea PNL lua o decizie prin care dorea să-i impulsioneze pe liderii de filiale să pună umărul la un rezultat cât mai bun al partidului. Prin urmare, într-o hotărâre de Birou Politic Național, formațiunea decidea ca președinții de organizații județene să candideze fie la șefia CJ, fie la primăria municipiu reședință de județ, „în funcție de situație”, ceea ce însemna că dacă aveau deja om în funcție, tot acela rămânea candidat. Unii lideri au interpretat „în funcție de situație” altfel, evitând o candidatură a lor și aruncând în luptă alți colegi de filială.

„Candidații la funcția de președinte al Consiliului Județean sau la funcția de primar al municipiului reședință de județ care vor obține un scor politic sub scorul filialei județene/municipale nu vor mai avea sprijinul partidului pentru o eventuală candidatură la alegeri parlamentare”, era o doua prevedere.

Nu în ultimul rând, ultimele 10 filiale, din punct de vedere al votului la europarlamentare, trebuiau dizolvate. Potrivit informațiilor Libertatea, cum la europarlamentare, votul a fost comun pentru lista cu PSD, urma să se țină cont de scorul politic, adică de Consiliul Județean.

Însă la ultimul BPN, conducerea PNL a evitat total subiectul. Surse politice din conducerea PNL au precizat pentru Libertatea că situația din partid poate fi interpretată în două moduri: i) dacă se ține cont și de județele unde PNL a avut alianță la județ cu PSD (adică Ilfov și Timiș), nu mai puțin de 28 de filiale ar fi sub scorul politic; ii) dacă sunt scoase din ecuație județele Ilfov și Timiș, 25 de filiale ar fi sub media națională.

Ca să evite potențiale conflicte, decizia de dizolvare a cel puțin zece filiale a fost amânată. Surse din partid susțin că e posibil ca oamenii din conducere să „uite” ceea ce s-a votat la începutul anului și să meargă cu echipele de acum și la alegerile din toamnă.

Codașii PNL

În afară de județele cu o populație predominant maghiară (Harghita și Covasna), cele mai slabe trei filiale sunt: Bucureștiul (12,6%, scor la care a contribuit din plin bâlbele conducerii centrale privind candidatul comun), Galați (18,24%) și Buzău (19,75%). Apoi vine Oltul (19,98%), urmat de filiale unde există și un procent însemnat de comunitate maghiară, dar nu majoritar, cum sunt Mureș (20,75%) și Satu Mare (20,8%).

Tot printre filialele codașe sunt Argeșul (21,18% – condus de ministra Alina Gorghiu), Vasluiul (23%), Hunedoara (23,34%), Doljul (23,52% – județ unde a fost ales în 2020 chiar președintele PNL, Nicolae Ciucă).

Scoși din schemă la parlamentare

Mai mulți lideri din teritoriu au candidat și au luat sub scorul politic, de la CJ sau de la Consiliul Local. Potrivit deciziilor de anul trecut, luate de cel mai important for al partidului, aceștia ar trebui să nu mai fie pe lista pentru parlamentare, chiar dacă unii sunt șefi de organizații județene.

Pensionat politic mai ales din cauza problemelor cu Justiția, dar și prin eșecul din 9 iunie, este Iulian Dumitrescu. Fostul prim-vicepreședinte al PNL nu a reușit un nou mandat la șefia CJ Prahova. Mai mult, a luat sub scorul politic. Dumitrescu a obținut 27,2% din voturile exprimate în Prahova, în timp ce la Consiliul Județean, PNL a luat 30,36% din voturi.

Un fost apropiat al lui Iulian Dumitrescu, George Stângă, liderul PNL Galați, se află în aceeași situație, a unui scor sub cel al partidului. Stângă a obținut în cursa pentru șefia CJ Galați 17,43%, în timp ce partidul a luat la CJ 18,24%. Spre deosebire de Dumitrescu, Stângă nu câștigase un mandat în 2020 la o șefie de CJ.

La Brăila, șeful organizației, Alexandru Popa, nu a reușit să atingă baremul partidului. În cursa pentru șefia CJ Brăila, Popa a obținut 24,3%, în timp ce la consilierii județeni PNL a avut 24,47%.

Liberalii nu au reușit mare lucru nici în Buzău, fieful social-democrat al lui Marcel Ciolacu. Văzut ca o soluție pentru a salva situația de la Buzău, liberalul Adrian Mocanu a luat sub scorul partidului în cursa pentru Consiliul Județean – 16,45%. În schimb, PNL Buzău a obținut pentru Consiliul Județean 19,75%.

Deputatul George Șișcu, liberalul care a candidat la șefia CJ Tulcea, a fost și el sub scorul partidului. George Șișcu a avut 29,96%, în timp ce scorul politic a fost de 32,16%.

Declinul de la Teleorman

În județul Teleorman, șeful filialei, Dan Constantin, nu și-a asumat o candidatură. În schimb, a fost desemnat Marin Țole, secretar de stat la Dezvoltare, pentru șefia CJ. Țole a luat însă 25,27%, față de partid, care a avut la CJ 27,59%. Situația e dramatică, dacă o comparăm cu 2020, când liberalii au fost la un pas să ia șefia CJ. La acea vreme, candidatul Eugen Pîrvulescu a obținut 40,85%, fiind la mai puțin de două procente sub Adrian Gâdea (PSD), iar consilierii județeni au luat 42,97%.

Urmărește-ne pe Google News